blogdinamo

Posts Tagged ‘Marius Alexe’

Ceahlaul – Dinamo 0-5

In Comunicat, Meciuri, Opinii on noiembrie 21, 2011 at 21:53

 

Dinamo a luat puncte şi a făcut golaveraj, Dănciulescu a mai bifat goluri pentru istoria personală. Toate au fost posibile la Piatra, unde gerul a criogenat doar moldoveni
„Cîinii” lui Ciobotariu îşi continuă sezonul low-cost sacrificînd echipele mici şi foarte mici, ca în poveştile de groază. Nemţenii cu urşi desenaţi pe tricouri au anunţat că sînt victime noi de cînd a început meciul. Niculae a marcat în minutul 5, cu o lovitură de cap.
Rămînea 0-1 şi Lucas, Constantinescu ori Stana continuau să încerce reechilibrarea, încurajaţi că albii atacau fiecare fază cu cîte şase jucători. Dar printre urşi se strecuraseră şi doi din pluş. Ursuleţi funny, Nohai şi Forminte au continuat să-şi lase adversarii singuri cu portarul sau să-şi doboare şi goalkeeperul propriu, cum a procedat Nohai la golul de 0-3 al lui Alexe (38)! Înainte, mai înscrisese o dată Niculae (33). De lîngă Nohai, normal.

Doar el şi căpitanul Forminte au nume care amintesc de anii în care oamenii se uitau la meciurile Ceahlăului cu lupa, ca să descopere „pinalty-uri” şi comportamente stranii. A urmat punctul lui Dănciulescu (42), unul dintre cele mai uşoare din cariera golgeterului plus un penalty transformat de Marius. Galeria pregătise felicitările, oamenii de pe banca roş-albilor aveau tricouri de sărbătoare. Era păcat să rămînă nefolosite. Dănciulescu, 200 de goluri. Ceahlăul-Dinamo 0-5.”Cîinii” au scos recuzita.

Reclame

Gaz Metan – Dinamo 2-1

In Campionat, Meciuri, Opinii on mai 19, 2011 at 22:24

Multe s-ar putea spune despre acest meci. Ba ca am avut ghinion, ba ca arbitrajul ne-a furat un gol valabil si un penalty neacordat, ba ca si bara a tinut cu gazdele si chiar si ca golul primit imediat dupa ce am egalat e un pic, sa zicem prozaic, aproape ca la teatru de comedie proasta. Dar reconstructia merge inainte, jucatorii capata incredere si jocul capata contur, daca exceptam pasele inexacte de la mijloc, acolo unde se castiga de obicei meciuri, acolo unde se cunoaste superioritatea unei echipe in fata adversarilor. Ne apropiaseram la 6 puncte de lideri si zambeam, ziarele chiar incepeau sa observe acest lucru insa acum am rezolvat definitiv problema. A mai ramas doar ingrijorarea cronicarilor in legatura cu distanta dintre noi si spurkkati, care acum este rezolvata, spre usurarea acestora, carora le-a revenit glasul dupa mielul de la Pasti.

CRONICA MECIULUI

Dinamo a inceput meciul in urmatoarea formula: Balgradean – Barboianu, D. Grigore, Moti, Diabate – Torje, Kone, C. Munteanu, Bakaj – Alexe, Ganea. Au mai intrat pe parcurs, in repriza 2a Patrascu in locul lui Kone, Tucudean in locul lui Bakaj si Danciulescu in locul lui Ganea.

Jocul in prima repriza a inceput cu o ocazie a gazdelor insa Dinamo a pus stapanire pe joc, din pacate o dominare sterila. Golul gazdelor a picat dintr-o greseala a lui (cine altul) Moti care i-a permis iranianului de la Gaz sa inscrie. Dupa pauza Ando forteaza insa gazdele se apara bine. Ganea inscrie insa asistentul ridica steagul si centralul anuleaza golul. Apoi Alexe rateaza singur cu portarul iar spre final Torje nimereste bara. Dar in prelungirile meciului Alexe reuseste golul egalizator cu un sut din coltul careului mic. Ura, bucurie, veselie pana cand la faza urmatoare Parvulescu trece prin toata apararea suteaza si inscrie un gol „necesar” caci de ce nu ar trage si Gazul la Europa League in caz ca Dinamo ia Cupa. Nu vreau sa fiu rau dar mai vedeam asa „rasturare spectaculoasa de scor” la meciuri gen Ceahlaul – Otelul de pe vremuri. Dar nu mai conteaza, oricum n-aveam sanse la titlu nici in caz de victorie, asa ca aceasta infrangere nu inseamna mai nimic.

BORCEA DIN NOU CU GURA MARE

Dupa meci hop si Borcea cu gura mare acuzand arbitrajul de mama focului. Si asta tot „suspect” pare dar asta e. Ce ma mira este faptul ca ma asteptam ca recentul divortat-recasatorit sa inceapa sa dispara usor de pe sticla, asa cum a promis in nenumarate randuri. Declaratiile lui gen „castigam tot pana la sfarsit” sau „arbitrul merita puscaria” sunt deja fumate, nu le mai asculta nimeni desi sunt puse la mare cinste in ziarele de specialitate care intelegem ca trebuie umplute si Gigi Becali nu poate fi peste tot. Asa ca avem mari sperante de la noua lui sotie sa-i ocupe timpul de acum incolo cat mai mult, poate asa mai scapam si noi si avem liniste si pace.

Cupa Romaniei, Semifinale, Mansa Tur: Gloria Bistrita – Dinamo 0-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on mai 1, 2011 at 15:48

In sfarsit, a dat si Dinamo peste o echipa pe care s-o poata domina clar si s-o invinga fara emotii. Contra selectionatei rezervelor de la Bistrita, echipa lui Andone a parut uneori ca zburda in terenul advers, chiar daca pana la intrarea lui Bakaj, sau mai bine zis, pana la iesirea lui Vlad Munteanu, Dinamo n-a reusit sa se exprime coerent in fata portii adverse.

 

Să nu ne amăgim, Dinamo n-a jucat bine aseară, ci Bistriţa a jucat mai mult cu grija salvării de la retrogradare, în perspectiva căreia, următoarele etape de campionat sunt cruciale pentru echipa lui Tata Jean.

 

În raport cu efortul depus în special în prima repriză, travaliul lui Alexe şi risipa bezmetică de efort a lui Vlad Munteanu n-au avut nici un rost. Practic, Bistriţa, rezumându-se la o apărare în stil ardelenesc, a intrat la cabine cu satisfacţia redutei care n-a căzut înainte de căderea serii. Acesta însă, n-ar trebui să fie un lucru de neglijat pentru Andone, pentru că frustrarea şi incoerenţa în joc, apar tocmai după astfel de prestaţii. Dacă din 20 de tentative de atac, mingea ajunge la atacanţi doar de 2 ori, atunci ratările acestora devin nişte pietre de moară, peste care, odată cu trecerea timpului, jucătorului îi este tot mai greu să treacă. Astfel ajungem să vorbim despre lufturile lui Liviu Ganea sau finalizările defectuoase ale lui Danciu, în condiţiile în care de fapt servanţii sunt principalele piedici în calea prestaţiei pozitive a echipei.

 

Sigur că „politica” odihnirii titularilor este una justă, în special în perspectiva derbyului, dar totuşi, atunci când este introdus în teren, fie şi Vlad Munteanu trebuie să ştie mai mult decât să fugă cu mingea la picior. Probabil că tot în perspectiva derbyului, Cătălin Munteanu a încercat să-şi calibreze şutul şi sperăm să mai exerseze şi la antrenamente până luni, căci altfel nu va reprezenta nici un pericol pentru poarta pe care ne-o dorim atât de mult şi de des găurită…

 

Discuţia în sine ar fi până la urmă mai amplă. Schimbul de generaţii, „noul Dinamo”, necesitatea unor jucători cu experienţă alături de cei tineri sunt teme pe marginea cărora toată lumea are o abordare comună, dar practica ne omoară, de vreme ce pe linia de fund ai 3 tineri şi un veteran, în atac ai din nou un veteran, dar la mijloc logica nu se mai aplică şi jucăm cu un singur tânăr. Cum să se împace verticalizarea lui Alexe cu temporizarea Muntenilor, sau demarcările lui Liviu Ganea cu pasele greşite ale acestora? De multe ori Muntenii se găseau în spatele lui Kone pe faza de atac, sau aveau nevoie de sprijinul lui Dănciulescu pentru a putea urca mingea în treimea adversă. Iată motivele pentru care Dinamo pare că are de fapt nevoie de o linie de mijloc formată din vreo 8 oameni, deşi chiar şi aşa, gleznele  Muntenilor ar rămâne la fel de rigide. Deşi nu vârsta pare a fi problema în acest caz, de vreme ce Dănciulescu s-a mişcat uluitor la primul gol, trimiţând cu eleganţă şi inteligenţă mingea pe lângă Albuţ.

 

Însă totul e bine când se termină cu bine. Până la urmă şi până la proba contrarie, Andone are toată dreptatea, iar dacă o fi să batem şi-n Ghencea, atunci o şi merită!

Dinamo – FC Brasov 2-1

In Campionat, Meciuri, Opinii on mai 1, 2011 at 15:30

Cu un 3-0 la colecţie, care a lăsat în beznă Ghencea, Toni Conceicao a venit după o lună să cucerească şi „Ştefan cel Mare”. „Fiu” al lui Vasco da Gama, portughezul a simţit miros de „echipă mare” şi a trecut din nou la atac după puncte. Ofensivă a fost şi Dinamo, cu Alexe şi Liviu Ganea vârfuri de lance, decisivi în victoria de aseară cu 2-1.

Cu un singur succes în ultimele patru partide, „New Dinamo” ajunsese la graniţa primei crize, dar nu în privinţa lotului de jucători, ci vizavi de existenţa pe banca tehnică a lui Ioan Andone. Iar Ando a mizat totul pe cartea atacului şi a trimis de la început cinci jucători cu profil ofensiv, inclusiv pe Bakaj, cerut de fani şi de conducere în primul „11”. De altfel, albanezul cu gleznă fină s-a remarcat chiar la prima acţiune a gazdelor, dar ghiuleaua de la 16 metri a trecut puţin peste bara transversală. Mingea a ocolit poarta Braşovului şi câteva minute mai târziu, când Alexe a trimis cu capul din centrul careului. După vreo zece minute cu Dinamo în rol de prim solist, Braşovul a început să-şi arate colţii. Plăcerea de a obţine puncte cu granzii campionatului s-a „prins” şi în „Ştefan cel Mare”, iar în minutul 20 a dat lovitura: Teixeira s-a jucat cu apărarea lui Dinamo, i-a trimis un balon la întâlnire lui Viveiros, iar acesta a deschis scorul.

Dinamo s-a trezit instant

Profitând de şocul resimţit de „câini”, acelaşi Teixeira a încercat să înscrie un gol a la Stankovic în Inter – Schalke, dar Dolha s-a repliat la timp. Alb-roşiii au părut că se zbat în gol, dar au găsit o portiţă prin Alexe care, la capătul unei acţiuni cu Bakaj şi Liviu Ganea ajutoare, a restabilit egalitatea. Iar pofta de gol ce le-a fost înzestrată la cabine a fost satisfăcută rapid prin reuşita lui Ganea (min. 53), care a pivotat pe lângă un adversar şi l-a învins pe Hăisan. După ce Munteanu, Alexe şi din nou Ganea şi-au trecut alte mari ocazii de a marca, Dinamo a făcut un pas înapoi, a devenit mai precaută şi a încercat să lovească pe contraatac, iar Dănciulescu a ratat o ocazie pentru care nu există epitete chiar înainte de fluierul a consfinţit scorul de 2-1.

Borcea şi-a părăsit „haita”

Nicolae Badea a fost aseară singurul acţionar al „câinilor” prezent pe stadion, Cristi Borcea alegând să plece în străinătate. Reîntors în urmă cu patru luni în ţară, după multă vreme de absenţă, fostul şef executiv din „Groapă” anunţase că nu mai are de gând să se implice la club. La meci a fost prezent, în schimb, antrenorul Stelei, Sorin Cîrţu.

Rapid – Dinamo 0-0

In Campionat, Meciuri, Opinii on martie 24, 2011 at 00:57

Am trecut cu bine, adica fara infrangere, si de acest meci dificil, desi in retrospectiva rezultatul este prost pentru noi pentru ca putem spune ca am ratat o victorie pe care am fi putut-o obtine cu putin mai mult efort si determinare. Rapid ne-a aparut o echipa de jucatori care purtau pampersi, umpluti pana la refuz pana la inceperea meciului, complet disperata sa nu piarda si extrem de fricoasa la gandul ca vine iar Dinamo si ii trosneste scurt si fara prea multe discutii. Victoria intoarsa din retur, obtinuta in 15 minute, cand au trecut de la extaz la agonie a avut fara indoiala mare greutate in mintea adversarilor nostri, la fel cum au fost si infrangerile suferite in fata alor nostri cu 4-1 si 2-1 obtinute recent. Toate acestea au fost vizibile sambata in teren desi tribunele debordau de incredere si entuziasm.

CRONICA MECIULUI
Meciul a inceput cu 5 minute intarziere caci fortele de ordine au fost nevoite sa curete terenul e panglicile de hartie aruncate din tribuna. Cei 15 mii de spectatori agitau alert aripioarele in tribuna si nici bine nu s-au dezmeticit cand Torje ar fi putut face ca greierii sa se auda in stadion in minutul 3 cand rata cu nonsalanta din 8 metri. Meciul incepea promitator insa avea sa ne pacaleasca pe parcurs cand pe teren nu se va mai intampla mai nimic. Rapid inspaimantata de gandul unei noi infrangeri a inceput sa tremure iar Dinamo speriata de o forta adversa inexistenta s-a retras in propria jumatate, conform partiturii stabilite in vestiar. Gazdele atacau degeaba minute in sir insa punctau la capitolul minute de posesie de care antrenorul Sumudica s-a agatat la conferinta de presa de dupa partida. Abia din min 30 incolo, cand era clar ca gazdele sunt praf Dinamo a iesit la atac mai serios si pe final de prima repriza Alexe a avut inca o ocazie de a marca insa mingea sutata de el a lovit bara transversala, aproape de vinclu. Pana atunci Bakaj, Danciu si Torje au mai incercat poarta, fara succes insa.
Repriza a doua a inceput furtunos, cu actiuni de o parte si de alta insa acest entuziasm s-a stins repede. Practic putem consemna doar o ratare imensa a lui Danciulescu, care desi scapat singur cu Coman nu a reusit sa treaca mingea de el. In final ambele echipe pareau multumite, o infrangere nu ar fi picat bine la stomac nimanui.

Dinamo a folosit urmatoarea formula pentru acest meci: Dolha – Rubio, Grigore, Moti, Diabate – Torje, Patrascu, Kone, Bakaj – Danciulescu, Alexe. Au mai intrat Craciun, Liviu Ganea si C. Munteanu, inlocuind pe Rubio, Danciulescu si Bakaj.

DUPA FLUIERUL FINAL
Dupa fluierul final a venit vremea concluziilor. In poarta n-am avut probleme Dolha practic n-a avut ce apara. In aparare am stat bine insa Rubio este slabutz. De partea cealalta Diabate este din ce in ce mai bun si mai sigur pe el insa mai are (inca mai are) de muncit. Centralii au fost prompti si pe faza. Mijlocul este inca dezorientat, mai ales pentru ca jucatorii nu se cunosc bine intre ei si se descopera inca. Bakaj poarta povara lui „trebuie sa arat ca-s ca CR7”, Patrascu incearca sa ghiceasca pe unde sa paseze la intalnire cu atacantii. Kone joaca bine si este om de baza iar Torje, apasat si el de povara transferului care nu mai pica, parca a jucat mai slab decat in alte dati. In atac Alexe s-a descurcat bine insa Danciu s-a chinuit si a mai si ratat cand ocazia s-a ivit. Reconstructia „noului Dinamo” se poate vedea clar in jocul confuz al echipei, mai ales cand numeri pasele gresite date in jumatatea proprie si mai ales in atac. Dar una peste alta, reusim sa nu pierdem in meciuri mai importante ceea ce e bine pentru moral. Coeziunea dintre jucatori se va realiza in viitor si asta ne da sperante pentru viitor, desigur in cazul fericit in care jucatorii de acum ii pregatim pentru echipa noastra si nu pentru nu-stiu-ce necunoscuta din Ucraina sau Azerbaidjan.

Dinamo – Pandurii Tg. Jiu 2-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on martie 24, 2011 at 00:55

Daca cineva mai avea nelamuriri cum ca de ce nu vin spectatorii dinamovisti la stadion meciul de vineri seara a lamurit orice dubii: fanii dinamovisti sunt satui de parodii ieftine si nu mai au chef sa isi piarda timpul cu meciuri pe care Borcea si Dragomir le stabilesc dinainte iar jucatorii le executa cat pot si ei de bine, ca sa para mai dramatic si mai realist. Ascultam zilele trecute una din discutiile tembele pe care realizatorii de tot soiul de emisiuni de barfa fotbalistica le avea cu Jiji Becaliotul si ma miram de ce aud. Oierul spunea ca daca esti prieten cu Dragomir atunci „produci”. Intrebat ce produci spurcaciunea a raspuns in stilul caracteristic: „Eh, nu pot sa spun io ce produci…” lasand clar sa se subinteleaga ca „produsul” e in floare in liga 1 si ca sefii de cluburi nu se dau la o parte in a maximiza produsul, pasandu-le de cei care urmaresc fotbalul cam cat ne pasa si noua de ei.

Meciul de aseara a fost o noua parodie cum ne-am obisnuit sa vedem in Groapa de cativa ani, cu dramatism de 2 bani, „erori” de arbitraj menite sa corecteze soarta finala stabilita la o cafea de cei mai sus mentionati, culminand si cu o ratare penibila in final de meci de catre un jucator care credeam ca are o coloana vertebrala osoasa nu spongioasa.

Asadar proiectul „noul Dinamo” capata din start contururi clare: jucatorii veniti, tineri de perspectiva, cu salarii mici ca deh, n-au experienta, vor fi cumva vopsiti cat se poate e bine in vederea unui transfer la prima oferta pe care impresarul de casa al lui Dinamo o va gasi acceptabila, adica unde iese ban la negru mai gros. Asa zisa reconstructie este doar praf in ochii lumii, fiind un proces care nu se va incheia niciodata si care are ca scop doar „produsul” in folosul catorva. Fanii, ca de obicei, sunt aruncati la gunoi de cei care diriguiesc „reconstructia”, faptul incetand chiar si a mai fi divers, banal. In tot acest mecanism jucatorii mai in etate nu folosesc decat pentru a avea o marja de siguranta ca atunci cand se hotaraste ceva, acel lucru va fi implementat in teren pentru a nu incurca „produsul”. Caci, nu de alta, dar in teren sunt unii care nu au habar de ce se intampla si doar trag ca fraierii pentru a prinde un contract de vis prin liga a 2a din Germania sau liga 1 din Khazakstan.

Deci dupa meciul de vineri seara lucrurile se contureaza clar. In campionat Borcea va continua „produsul” iar scaparea ar putea veni din Cupa daca reusim sa nu „producem” si pe acolo. Slaba consolare, in nici un caz suficienta pentru a re-trezi in dinamovisti pasiunea care o aveam alta data. La mai mare domnilor conducatori, se pare ca nu mai e mult cand veti fi singurii care vor mai urmari meciurile echipei din lojele dvs confortabile.

Dinamo – Astra 2-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on decembrie 12, 2010 at 18:45

Dinamo a reînceput să se împiedice în Liga I precum un orb cu un picior beteag. Cu ultimele speranţe pentru titlu în joc, „câinii” nu au reuşit să bată aseară Astra. E drept, nici vremea nu i-a ajutat, pentru că ploaia şi vântul în rafale au reuşit să creeze un cadru de coşmar pentru fotbalişti.

Echipa lui Ioan Andone nu mai seduce nici măcar cei mai fanatici fani. Aseară, în Ştefan cel Mare, s-au „înghesuit” vreo 200 de oameni. Inimoşi, e drept, mai ales că deşi a plouat permanent, micuţa galerie a „câinilor” a cântat în permanenţă. În prima repriză, Astra nu a reuşit să treacă jumătatea terenului decât de două ori. Calici, prahovenii au scos maxim şi la pauză conduceau cu 2-0, aducându-l pe Andone în pragul infarctului. Seto, din interorul careului (15) şi Oprsal, cu un voleu după o respingere a lui Alexe (39) au dinamitat moralul dinamoviştilor.

La pauză, „câinii” au intrat mai montaţi, Andone l-a băgat şi pe Ganea, iar echilibrul pe tabelă s-a restabilit. Cătălin Munteanu, din penalty, şi „Prinţul” Cristea, după o acţiune personală, au readus Dinamo în joc. Deşi mai erau 30 de minute, alb-roşii au revenit iar la apatia care a caracterizat prima repriză şi n-au reuşit să dea şi lovitura fatală. Astfel, Niculae şi compania au mai pierdut două punte importante acasă, iar povestea cu câştigarea campionatului devine deja regie SF.

Echipele de start:

Dinamo Bucureşti: Dolha – Rubio, Grigore, Moţi, Diabate -Djakaridja Kone, C.Munteanu – Torje, Ad.Cristea, Alexe – M.Niculae.
Rezerve: Naumovski, Păun, Dănciulescu, Bordeanu, Ganea, Scarlatache, Mărgăritescu

Astra Ploieşti: Grigore – Măţel, Oprsal, Goian, Mihalache – Strătilă, Takayuki, Pătraşcu, Al. Stan – Tigoianu, Miranda
Rezerve: Miron, Rohat, Marcu, Mihalcea, Florea, Ben Teekloh, Crăciun

Victoria Branesti – Dinamo 2-4

In Campionat, Meciuri, Opinii on decembrie 2, 2010 at 05:08

Dinamo s-a impus lejer la Buzau. Chiar daca am intalnit un adversar facil, despre care nici naiba nu stie cum a putut sa smulga un punct Otelului, pedestrimea lui Andone tot a reusit sa se umple de ceva noroi cu aceasta ocazie. Am incasat doua goluri inadmisibile – poate ca o contrapondere la cele marcate de Kone si Alexe.

De data aceasta insa, am reusit sa ne impunem chiar si impotriva propriilor rateuri. Intr-adevar, atunci cand atacul da roade, nu mai conteaza ce face apararea. Daca „Cerberul bicefal” Grigore-Moti a facut in aseara unul dintre cele mai slabe meciuri din acest sezon, „Hermesul” care i-a adus lui Andone cartea castigatoare in „Crang”, a purtat numele lui Georgian Paun.

Cu niste pase la care Adrian Cristea doar spera si o clarviziune in joc ce aduce aminte de stilul prestatiilor lui Danut Lupu (prezent si el aseara in tribuna), Georgian a fost jucatorul care a facut diferenta, mai ales in prima repriza. Incomparabil mai lent, dar practic la fel de eficient ca Torje, Paun e genul de jucator despre care Dinu ar putea spune ca, spre deosebire de sarbatoritul zilei (apropo, La Multi Ani, Gabi Torje!) stie sa puna mingea sa alerge in locul sau. Alaturi de Alexe, cu care a jucat ani buni la Dinamo II, Paun si-a regasit cadenta. Tocmai de aceea, o reintregire a „treimii” Alexe – Paun – Liviu Ganea, sustinuta eventual din spate de Rafael Stanescu si Cornel Predescu (actualmente imprumutat), ar putea insemna pentru Dinamo un nou inceput sub auspicii promitatoare. Pacat ca nu am putut profita si de aportul lui Stanescu in acest meci, Andone considerand ca e mai important sa i se permita lui Munteanu sa doarma la mijlocul terenului, decat sa-i dea o sansa lui Rafa. Deh, contractele cu clanul, bata-le vina!

De altfel, Catalin Munteanu a fost exponential pentru limitele lui Dinamo in aceasta seara. Cu pasele lui „sigure”, mai mereu in lateral sau in spate (prea des interceptate de adversari), cu jocul sau static (demarcarile sunt probabil pentru fotbalistii sub 28 de ani), Munteanu a facut pereche buna cu Adrian Cristea, care, paradoxal, pare sa fi alergat totusi ceva mai mult decat „Cap de Zmeu”…

Desi ne-am fi asteptat ca tratamentul la care e supus N’Doye sa aibă efect si asupra celorlalti jucatori de culoare din lotul lui Dinamo, Diabate si mai ales Kone, demonstreaza ca inteleg si aplica perfect regulile profesionismului, motiv pentru care nu pot fi decat felicitati. Djakaridja mai ales, in ciuda lui Radu Banciu, care se tot distra pe seama mijlocasului la momentul transferului. „Dja’dja” este in aceasta perioada practic singura prestatie constanta din linia mediana a lui Dinamo.

Nu in ultimul rand, ar trebui salutata revenirea pe terenul de fotbal a celui care de multe ori a fugit cu inimile noastre pe flancul drept al atacurilor dinamoviste. Florentin Petre a debutat aseara oficial pentru Victoria Branesti. Dar daca prezentul sau se invarte in apropierea ramasitelor pamantesti ale lui Catalin, noi stim, la fel de bine ca si el, ca viitorul sau nu poate exista decat in apropierea ramasitelor spirituale ale Unicului Capitan. Florentin… CASA TA E DINAMO, ALE!

Dinamo – Gaz Metan Medias 3-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on noiembrie 6, 2010 at 16:59

Nu incepuse bine meciul si comentatorii ne aminteau ca Gaz Metan nu a castigat in Groapa din 1949 si … ar cam fi cazul. Desigur lucrurile nu au stat asa in teren Dinamo a reusit sa castige si aceasta confruntare, chinuit, cu 3-2, dar orisicat adunand cele trei puncte la zestre si urcand putin in clasament, spre o pozitie mai aproape de potentialul echipei. Privind retrospectiv meciul nu a fost usor, Dinamo a fost condusa la pauza si deja venele de la gat ni se ingrosasera la gandul ca Borcea a mai pus de un pariu nastrusnic, dar finalul ne-a mai linistit cat de cat, victoria linistind spiritele si aducand

MECIUL
Dinamo a inceput meciul cu urmatoarea formula: Dolha – Rubio, Grigore, Scarlatache, Bordeanu – C. Munteanu, Margaritescu, Ad. Cristea, Alexe – Danciulescu, Ganea. Ando a mutat indraznet, ca de obicei, punand pe bara pe N’Doye siďż˝ Niculae si Andrei Cristea schimband putin si asezarea in teren a jucatorilor. Era clar, meciul nu era considerat de antrenor ca fiind unul foarte dificil si exersarea unui alt sistem si rotirea jucatorilor a fost facuta cu riscul unei „surprize” ce ar fi putut sa se produca.

Meciul in sine nu a avut mari valente tehnice. Dinamo a deschis scorul printr-o faza creata inteligent la care Danciu si Alexe au ramas practic singuri in careu fara a fi in pozitie de offsie, ultimul inscriind in poarta goala dupa ce portarul a respins o minge din capul lui Danciu. Desigur lucrurile in loc sa devina mai simple pt ai nostri ele au luat exact drumul opus, oaspetii inscriind in doua randuri, frumos si elegant, intrand la cabine cu avantaj. Repriza a doua insa a fost controlata de ai nostri, care au profitat si de eliminarea unui jucator oaspete pentru cumul de cartonase galbene. Dinamo a inscris de 2 ori, odata prin Andrei Cristea din 11m, dupa ce tot el fusese faultat in careu, apoi prin Scarlatache, la o faza frumoasa din corner unde Ganea a saltat balonul in centrul careului de unde fundasul a inscris nestingherit cu capul. Cu un avantaj minim Dinamo s-a aratat multumita si nu a mai insistat, in stil caracteristic as zice, meciul intrand intr-un joc de uzura ce a durat pana la fluierul final. Dinamo reuseste astfel a 4a victorie consecutiva si incepe sa miste si sa dea sperante, dupa ce s-a … aia pe situatie pierzand 3 meciuri consecutiv acasa, nu mai are rost sa vorbim cum.

DUPA FLUIERUL FINAL
Nu cred ca ne vom aminti prea mult despre meciul de vineri dar el se pune la statistica. Continui sa cred ca Dinamo are de departe cel mai bun lot din Romania si ar putea castiga orice meci in competitia interna fara probleme. Dar lucrurile nu sunt atat de usoare precum par si meciul ce tocmai s-a incheiat a dovedit acest lucru. Dinamo nu stie sa se concentreze si sa accentueze in meciurile cu echipe mai „mici” multumindu-se cu un joc mediocru suficient pentru a le asigura victoria. La ce evolutie am avut pana acum lucrul acesta este ok, decat sa pierzi mai bine e sa castigi. Patru victorii au fost legate insa daca vrei sa castigi campionatul trebuie sa continui alergarea. Vom reusi acest lucru ? Nu se stie. Pana una alta etapa viitoare avem iar un test, cu CFR Cluj, pe terenul care nu am mai castigat din 1900 vara… Daca vom reusi acolo o victorie putem vorbi cu adevarat de o dorinta de a castiga campionatul la vara. In caz contrar vom ramane in aceiasi linie de mediocritate in care ne zbatem de cativa ani incoace si care a facut ca fanii sa aleaga orice in afara de prezenta pe stadion, cand e vorba de petrecerea timpului liber.

Cupa Romaniei, 1/8: Dinamo – ALRO Slatina 3-1

In Cupa Romaniei, Meciuri, Opinii on noiembrie 6, 2010 at 16:58

Dinamo este in sferturile cupei Romaniei, editia 2010-2011, dupa meciul de marti seara si unul dintre obiectivele care ne-au mai ramas in aceasta editie sta inca in picioare. Meciul cu cei din Slatina a fost mult mai usor decat ne-am fi asteptat iar Andone a avut ocazia de a testa unii jucatori care nu au apucat sa joace in campionat, un lucru deosebit de bun. Ne uitam pe teren la un moment dat si vedeam Diabate, Scarlatache, Alexe, Ganea, Grigore si nu in ultimul rand Paun si vedeam Dinamo 2 de acum cativa ani. Faptul ca acestia au ajuns sa joace in echipa mare poate fi pus la socoteala ca un castig pentru cei care pregatesc jucatorii de maine.

Dinamo a folosit in acest meci urmatoarea formula: Dolha – Rus, Grigore, Scarlatache, Diabate – Paun, Margaritescu, N’Doye, Alexe – Niculae, An. Cristea. Pe parcurs au mai intrat Torje, Liviu Ganea si Danciulescu.

Slatinenii nu au avut noroc in seara aceasta, mai ales ca tactica lor probabil s-a naruit chiar din primele minute odata cu golul inscris de Niculae. Totusi evolutia lor nu a fost una slaba si le uram succes mai departe in Liga 2a. LA primul gol mingea degajata de portarul oaspete a lovit pe Sageata in mana dar arbitrul a lasat corect jocul sa continue, hentul fiind involuntar. Apoi Dinamo a insistat inscriind prin Alexe inca doua goluri, odata acesta scapand pe partea stanga in careu, singur cu portarul, de unde a inscris la coltul lung apoi din centrarea lui An Cristea, dupa o faza pornita de pe dreapta de la Paun. Cu un avantaj de trei goluri Dinamo a redus din turatie si a trecut mai mult la exersarea de scheme de joc, slatinenii incercand din greu sa le dejoace. Totusi acestia au inscris golul de onoare, frumos, un sut de la marginea careului in vinclul portii lui Dolha, mingea lovind si bara.

Am remarcat iata cu ocazia asta jocul foarte bun practicat de Paun, sporindu-ne astfel nedumerirea in legatura cu nefolosirea lui aproape deloc in meciurile de campionat. Poate ca acum, cu zvonurile plecarii iminente a lui Torje, il vom vedea mai des in joc, ar fi pacat sa pierdem un jucator atat de talentat ca el. De asemenea, tot la capitolul evidentieri il punem si pe Alexe, revenit la forma dinaintea accidentarii, care inscrie meci de meci.

Una peste alta mergem mai departe si iata am ajuns la al treilea meci consecutiv castigat dupa ce am deschis seria cu Steaua. Ar fi bine sa continuam, vineri, dupa care putem vorbi de o relansare reusita si eventual si de o candidatura depusa pentru locul 1.

Rapid – Dinamo 2-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on mai 11, 2010 at 22:53

Dinamo a inceput meciul in urmatoarea formula: Curca – Molinero, Scarlatache, Moti, Pulhac – Torje, Kone, Ad. Cristea, Alexe – An. Cristea, Niculaie.

Inca din debut am putut remarca o timorare a giulestenilor, tradusa prin ezitari mari in teren si frica, datorata probabil pampersilor care erau plini care acestia ii aveau pe ei. Dinamo a dominat meciul din debut, primele 3 minute fiind disputate complet in jumatatea rapidista de teren. Dinamo pasa exact, acoperea terenul perfect iar gazdele nu stiau ce sa faca drept care se aparau, din instinct. Ocazii mari nu am avut dar insasi faptul ca ii inghesuiam, dupa ce ei se asteptau sa ne calce in picioare era jenant de aratat propriilor suporteri. Dinamo nu a avut mari ocazii in primele minute si odata cu scurgerea lor gazdele parca incepeau sa capete curaj. Dar a venit insa golul lui Cristea, in min 11, care i-a pocnit pe aviari drept in cioc, Adrian Cristea patrunde pe centru si paseaza bine la interceptie lui Andrei Cristea care sesizeaza iesirea din poarta a lui Bornescu si lobeaza peste el. Gol magnific, care da curaj echipei noastre care isi continua jocul de pana atunci, cu pase exacte si posesie prelungita. Gazdele incearca replica insa de doua ori centrari bune ale lui Cesinha de pe stanga trec prin careu prin fata portii noastre fara a gasi picior de zburatoare ca sa introduca mingea in poarta. Drept care Alexe ia problema in mana si dupa ce rateaza o lovitura cu capul dintr-o centrare inscrie cu latul de la 16 metri, fructificand o centrare de la Torje de pe dreapta.

Dinamo insa se retrage dupa acest gol si practic invita pe gazde sa atace. Si acestia nu se lasa prea mult asteptati, ratarile incep sa ploua la poarta noastra, Grigorie fiind in prim plan, el ratand si singur cu portarul. Ando se sesizeaza si il scoate din teren, introducandu-l pe Herea, care executa o lovitura libera in careul nostru, Curca sare pe minge si apoi o scapa, mingea este sutata spre poarta noastra, dar cu sanse de a trece pe langa, insa Kone o ia frumos si o introduce in plasa, in efortul lui de a o degaja. Meciul era relansat si nu dupa mult timp gazdele egaleaza prin Ionita care suteaza plasat de la 16 metri, invingandu-l pe Curca. Nu dupa mult timp Pulhac reuseste sa dea de 2 ori in 3 minute la gioale si este eliminat. Situatia din teren se schimba dramatic, de unde aveam meciul in mana acum meciul risca sa ne striveasca. Rapidistii forteaza, pe finalul primei reprize insa nu reusesc si al treilea gol.

REpriza a doua a insemnat practic un asalt incontinuu la poarta noastra, intrerupt pe alocuri de contra-atacuri ale dinamovistilor. Scorul a ramas acelasi in ciuda multor ratari ale gazdelor, cea mai mare fiind o tripla in care mingea a lovit bara si a fost respinsa decisiv de Curca de doua ori in decurs de 15 secunde. Totul e bine cand se termina cu bine, cele 4 minute de prelungire ale meciului fiind petrecute de jucatori imbrancindu-se, injurandu-se si certandu-se. Bozovici este si el eliminat, reusita lui fiind la concurenta cu cea a lui PUlhac, 2 galbene in 3 minute.

Dinamo – Gaz Metan Medias 1-0

In Cupa Romaniei, Meciuri, Opinii on aprilie 9, 2010 at 16:56

In Vinerea Mare, inainte de sfintele sarbatori de Paste Dinamo s-a aratat iertatoare cu un adversar modest si a invins doar cu scorul de 1-0 la capatul unei partide dominate copios. Obtinem cele trei puncte, mari dealtfel, tinand cont de rezultatele celorlalte echipe si mai ales de faptul ca meciul ca cel din seara de vineri sunt tocmai cauza din care Dinamo nu conduce detasat in campionat si se afla doar pe un loc intre 3 si 6.

CRONICA MECIULUI
Dinamo a inceput meciul in urmatoarea formula: Munteanu – Molinero, Scarlatache, Kone, Pulhac – Torje, N’Doye, Bostina, Alexe – Niculaie, Cristea.
Criza acuta de fundasi in care am intrat in ultima vreme s-a facut simtita si Talnar a fost nevoit sa intre cu un cuplu cel putin inedit de fundasi centrali, care insa si-a facut datoria, desi nu putem spune ca au fost pusi cu adevarat la incercare. Mijlocul si atacul au devenit „clasice”, dealtfel munca depusa la mijlocul terenului s-a vazut si a contat si in acoperirea eventualelor gauri din aparare.

Meciul a inceput domol si de abia in min 9 putem consemna prima ocazie, cand Torje a patruns in careu pe dreapta, a driblat si a sutat, portarul a respins in mijloc de unde putin a lipsit ca Niculaie s-o bage in atze, insa centralii medieseni au fost cu cateva milisecunde mai rapizi. De partea cealalta Lazar a reusit sa trimita din careu, nemarcat, o lovitura de cap care a sters bara. Apoi a fost randul lui Cristea sa trimita in bara, cu un sut de la 16 metri dar in prealabil el comisese fault. Min 31 insa avea sa aduca o eliminare in echipa oaspete, Buzean a incercat si el o schema a la Radoi, un sut prelung care l-a lovit pe Niculaie destul de rau, insa nu a tinut, spre disperarea idiotului de comentator repartizat din nou la acest meci, Gradinescu. Culmea insa e ca cei care au fost mai aproape de deschiderea scorului au fost oaspetii cand Munteanu, cu poarta goala a trimis lobat peste, inexplicabil. Spre finalul reprizei Cristea este trantit in careul advers, un fault clar care arbitrul s-a facut ca nu-l vede, desi se uita de la 4 metri la faza, adica exact sub nasul lui.

Dupa pauza insa lucrurile s-au schimbat drastic. Dinamo a intrat in teren mai hotarata si a inceput sa preseze serios, accelerand ritmul. Golul a picat firesc dupa un bombardament de suturi pe poarta scoase de portar. Alexe a marcat frumos cu capul din careu, centrarea perfecta venind de pe dreapta de la Torje, cei doi fiind si cei mai buni oameni de pe teren in acest meci. Dupa gol oaspetii s-au rupt de tot, Dinamo avand meciul la discretie si ratand cu o dezinvoltura demna de o cauza mai buna. Cristea, Niculescu, Torje s-au intrecut in ratari, cea mai mare fiind a lui Claudiu care scapat singur cu portarul este blocat de acesta. Claudiu a cazut, fiind impiedicat de portar, care a jucat si mingea, insa arbitrul a gasit de cuviinta sa ii acorde galben pentru simulare desi in nici un caz nu era situatia potrivita. Tot e bine ca desi cu un arbitraj de rahat, Dinamo obtine victoria si se apropie de varful la care tot tintim de 25 de etape.

MESAJE DE PRIETENIE
PEluza Catalin Hîldan a tinut sa trimita si ea urari de bine conducerii clubului in urma evenimentelor petrecute in saptamana in curs. Astfel fostul actionar Turcu a primit binemeritata masura a aprecierii de care se bucura in randul nostru, facandu-l, speram, sa se duca dreaq invartindu-se odata de la club sa nu mai auzim de el in viata noastra.

E GROASA CU PORTARII
Cu accidentarea lui Dolha si punerea punitiva pe banca a lui Curca, Dinamo si-a regasit un vechi prieten care a fost pus sa apere buturile. Acum nu vrem sa fim rai dar vremea lui Babicu’ s-a dus demult si nu credem ca el poate face fata in viitor. Talnar va fi pus in situatie grea cand va trebui sa aleaga omul potrivit pentru acest post si speram ca totusi va avea inspiratia buna. E pacat sa mai pierdem puncte aiurea !

Unirea Urziceni – Dinamo 4-4

In Comunicat, Meciuri, Opinii on aprilie 9, 2010 at 16:53

Inca un egal care ne dezamageste ! Dinamo nu a reusit nici de aceasta data sa castige un meci important, ratand in ultimele secunde o victorie meritata si asteptata de toti fanii. Pentru cateva minute am fost pe locul 1, loc pe care clar il meritam mai mult decat toate echipele care sunt deasupra noastra, dar care ne tot scapa printre degete. Razbunarea ramane in asteptare si unii ar putea zice ca ni s-a intors de asta data norocul din tur unde am batut in ultima secunda. Nu cred asta, aici arbitrul Avram, unul care ne-a mai furat cu nerusinare si in anii trecuti, si-a facut datoria.


CRONICA MECIULUI

N-a fost loc de intors in debutul acestui meci, ambele echipe s-au lansat in atac nebuneste in ciuda terenului prostit de ploaia torentiala, iar rezultatele s-au vazut imediat pe tabela. 1-0 Onofras care reia in poarta din 8 metri o centrare sutata de pe stanga, apoi Fernandez egaleaza cu un magnific autogol, marca Banel. Urmeaza apoi Cristea care reia din semivole o pasa din centrare a lui Niculaie, aducand pe Dinamo in avantaj in nici 6 minute. Imediat insa Semedo egaleaza cu un sut de la 16 metri, imparabil. Dupa aceasta serie, poate unica in istoria fotbalului romanesc, 4 goluri in 10 minute, Dinamo preia mijlocul si incepe sa domine meciul, gazdele infricosate de puterea de penetrare a alor nostri se retrag in aparare, jocul pe care-l stiu cel mai bine. Torje patrunde pe dreapta si o ia spre centru dupa care suteaza naprasnic cu stangul de la 16 metri insa mingea loveste transversala, apoi pamantul si este respinsa de apararea rurala. Meciul se mai linisteste oarecum dar continua in aceiasi nota de dominare a lui Dinamo, care abunda centrarile in careul advers, pe buna dreptate caci ele starnesc panica in apararea marelui Galamaz.
Repriza a doua incepe cum nu se poate mai bine, cu un sut perfect al lui Torje de pe dreapta in coltul lung al portii lui Tudor. Gazdele sunt pishate toate si pe acest fond Dinamo forteaza. Pe buna dreptate, nu putin trece cand Torje este lansat in careu, central, si faultat in careu de portarul Tudor in pozitie de ultim aparator. Arbitrul acorda 11m dar nu si binemeritatul cartonas rosu, An Cristea transforma, trecem peste asa zisa eroare si mergem mai departe, e 4-2, meciul e ca si rezolvat, gazdele la pamant, interesandu-se de insamantzarile de primavara. Aici intervine iarasi arbitrul si acorda in scurt timp un penalty la o saritura pe jos in careul nostru, care merita poate 2 cartonase galbene, nu unul pentru simulare. Scorul devine 4-3, cu cateva minute inainte de terminare, insa arbitrul intervine din nou dictand 5 minute de prelungire. Ultima faza a meciului a insemnat si egalarea, scorul astfel stabilit purtand clar stampila CCA, probabil stimulati puternic de oierul idiot.

CONCLUZII
Nu stiu ce concluzii mai putem trage dupa un astfel de meci. Poate ca singura mai valabila este ca soarta campionatului nu se decide in teren ci in holurile hotelurilor luxoase din Bucuresti, spre profitul celor care sunt la pupitrul de comanda. DInamo nu a jucat rau, nici bine, tinand cont ca au luat 3 goluri. Apararea se stia ca este in pioneze, atacul si-a facut bine datoria, acolo unde evidentiem din nou pe ANdrei Cristea, alaturi de Torje si Niculaie. Alexe a aratat ca nu e complet refacut sau nu ii convin terenurile mocirloase, desi cu spurkkatii a jucat bine. Mergem inainte si indraznim sa pronosticam doua x-uri spectaculoase maine la meciurile Clujului si Timisoarei. In fond fotbalul e un joc, nu-i asa, pe bani, dar tot un joc ramane !

Otelul Galati – Dinamo 2-3

In Campionat, Meciuri, Opinii on martie 22, 2010 at 11:56

Iata ca de ce ne-a fost frica am scapat, cu bine, Dinamo a reusit sa castige un meci greu, la o echipa bine motivata … financiar de … tocmai adversarele care nu-s in stare sa traga un sut pe poarta intr-un meci nearanjat. Absentele importante din echipa noastra nu sunau bine inainte de confruntare si punctele castigate cu spurkkatii riscau sa se scurga printre degete insa ai nostri, bine motivati si bine asezati in teren si-au adjudecat punctele puse in joc plecand acasa gandindu-se deja la revansa ce o avem de luat de la niste agricultori in Baragan.

CRONICA MECIULUI
Dinamo a inceput meciul in urmatoarea formula: Dolha – Molinero, Scarlatache, Moti, Diabate – Torje, Kone, Bostina, Ad. Cristea – Alexe, An. Cristea.
Meciul a inceput alert spre surprinderea gazdelor si tabela s-a „dereglat” inca din min 5 cand Moti a inscris primul gol cu capul dintr-o centrare de pe partea dreapta de la Bostina. Planurile gazdelor se bulverseaza instantaneu iar Dinamo pune stapanire pe joc. Cu o aparare exacta, desi improvizata, Dinamo asteapta reactia gazdelor si incearca sa puncteze pe contra-atac. Gazdele amortite rau incearca o reactie dar Alexe in min 21 le taie inca o data aripile cu un sut in vinclu de la 16 metri care face liniste absoluta in stadion si zambete pe fetele noastre. Cu avantajul luat ai nostri incep sa se joace si au chiar ocazia sa ridice scorul insa Cristea nu reuseste sa impinga mingea in poarta de la 6 metri, dupa ce portarul respinsese o lovitura de cap a lui Scarlatache. Spre final galatenii au o combinatie frumoasa in careu incheiata cu o deviere slaba cu calcaiul a lui Ibeh, retinuta usor de Dolha. Dinamo intra la pauza cu gandul ca meciul este aproape adjudecat. Revenirea de la vestiare avea insa sa fie cu totul alta, galatenii reusesc chiar in debut de repriza sa relanseze partida cu un gol. Dinamo insa musca din nou si inscrie din 11m, la o faza la care Torje a fost clar faultat in careu. Executa Cristea, precis, si din nou se parea ca meciul s-a incheiat insa Balaj este de alta parere, acordand un 11m gazdelor la o simulare in careu. Penalty-ul este transformat, scorul devenind 3-2 pentru ai nostri si tribunele incepeau sa spere. Ai nostri insa au strans randurile si practic au inchis tabela si poarta lui Dolha, desi galatenii atacau furibund. A intrat Rus la noi, intarind defensiv mijlocul, Zicu, slabind atacul iar Andrei Cristea a fost eliminat, primind doua cartonase galbene. Antal a trimis o minge in bara in timp ce ai nostri nu mai contau in atac. Insa cu fiecare minut care trecea gazdele se stingeau, efortul depus in acest meci de acestia fiind de cel putin 10 ori mai mare decat cel depus in meciul cu zdiaoa.

CONCLUZII
Cu echipa facuta in pripa nu stiu daca este cazul sa sarim la concluzii. Dinamo a jucat bine in prima repriza, depasind prin tehnicitate si viteza echipa galateana, lucru care s-a vazut pe tabela de marcaj. Scorul de 2-0 s-a dovedit inca o data periculos, mai ales in conditiile in care gazdele au reusit un gol rapid dupa reluare, relansand partida. Ai nostri au avut puterea sa dea o replica imediata, lucru ce a contat imens in economia partidei. Pe de alta parte putem spune cu certitudine ca am castigat un jucator bun la echipa, Alexe, el detronand probabil definitiv pe Zicu si Adrian Cristea, jucatori ce par iremediabili pierduti pentru cauza, de care Borcea se va debarasa la finalul returului. Imi aduc aminte cand Talnar era antrenor la Dinamo 2 si ne spunea intr-un interviu ca multi dintre jucatorii lui vor avea un cuvant greu de spus la echipa mare in viitor si acum observam cata dreptate a avut. Daca Alexe si Grigore confirma la Dinamo, Ganea si Paun confirma la echipele unde sunt imprumutati, semn ca schimbul de generatii se face din mers, cu succes. Meritul antrenorului este cu atat mai mare cu cat el a trecut si peste eventualele presiuni si a promovat acesti tineri cu curaj.

DINAMO – Steaua 2-0

In Comunicat, Meciuri, Opinii on martie 22, 2010 at 11:47

Dinamo s-a impus pentru că a jucat fotbalul gîndit de pe bancă şi nu din tribuna oficială. Chifla lui Zapata din final a reprezentat imaginea Stelei de ieri.

Acestea sînt meciurile care transformă acest  sport numit fotbal într-un sport denumit rege. Derby-urile. În adevăratul lor înţeles, cel de dicţionar, cu două adversare din acelaşi oraş, nu cel mediatic, care implică orice echipă aflată în lupta pentru un obiectiv. Derby-urile pe care le discuţi a doua zi la serviciu cu şeful, care ţine cu ceilalţi şi aşa ai ocazia să-i oferi puţine momente ironice în colaborarea zilnică, ori, după caz, să-i suporţi şi altceva în afara excesului de zel ori a prelegerilor despre criza mondială.

Derby-ul României e un pic altfel. Pentru ca România e un pic altfel. Zilnic, suporterii lui Dinamo şi cei ai Stelei îşi iau micul dejun citind în ziare sau ascultînd pe diverse posturi cum echipele lor favorite au devenit subiect de discuţii, periculos de frivole pentru viitor, din partea unor şefi pe care nimeni nu i-a vrut, dar pe care toţi trebuie să-i suporte. Zilnic, jucătorii celor două echipe-fanion ale fotbalului românesc se descoperă din ce în ce mai rar în ştiri şi se întreabă dacă într-adevăr sînt ei care contează sau sînt doar personaje secundare.

Astfel de derby-uri sînt cel mai la îndemînă prilej de a demonstra cine sînt ei. Dacă sînt fotbalişti ori jucători de fotbal, ajunşi printr-o conjunctură a destinului să îmbrace tricoul pe care alţii l-au făcut celebru înainte.

Aseară, în Ştefan cel Mare s-a jucat fotbal. Aşa, românesc, dar s-a jucat. Cu posibilităţile lor, cei ce-au fost pe teren au arătat că merită şi ei să fie în prim-plan, nu doar să stea la cheremul ifoselor unui finanţator sau altul.

Dolha şi “Ceasul” Stelei

Dinamo era echipa cu mai multă nevoie de un rezultat pozitiv. Şi cum Marius Niculae a putut intra chiar şi fără să-şi scoată o coastă, Ţălnar a ales să-l scoată el din echipă pe Kone, foarte bun la Cluj, pentru a-l plasa în linia de mijloc pe Alexe, dar şi a-l ţine în afara lotului pe Zicu. Inspiraţie de nota 10, de 3 puncte şi de reintrare puternică în lupta pentru titlu.

Steaua avea o oarecare marjă de eroare, iar Stoichiţă a ales să meargă pe formula ghicită de toată presa. Nici o surpriză şi o inovaţie, retragerea lui Ovidiu Petre în centrul defensivei, poate şi pentru că acest compartiment simţea lipsa unui “Ceas” care să ştie să dea ora exactă. Apoi, de ceas a fost nevoie la mijloc, unde a fost mai exact, dar atunci cînd un astfel de model rămîne în urmă e greu să-l restartezi.

Ţălnar a gîndit inteligent mergînd pe mîna blamatului, inclusiv de proprii şefi, Dolha. Urmarea, Dolha a fost impecabil, de unde se vede că mult mai bine simte fenomenul cineva venit din iarbă, chiar fără haine de firmă şi trabuc de fiţe.

Stoichiţă nu l-a ascultat nici el pe guralivul patron şi i-a dat încredere lui Zapata, în locul “preferatului” Tătăruşanu. Columbianul n-a fost rău 80 de minute, oricum nimic de reproşat la primul gol, însă ceea ce a făcut la cel de-al doilea ţine de noroc, de soartă sau de pedeapsă divină, nu neapărat pentru el.

Alexe, iar Alexe, pînă la urmă, Alexe
Dinamo a început contondent. 4 mari ocazii în ceva mai mult de 10 minute, Niculae, Cristea şi de două ori Alexe. Ultimul, bine legat din punct de vedere fizic, a ratat două ocazii în situaţie de “unu contra unu” la interval de cîteva minute, nepermis totuşi pentru un atacant ce se vrea de clasă mondială, dar a transformat în gol lovitura liberă bătută de Boştină şi deviată inteligent pe spate de Goian. A fost răsplata oarecum firească a unei prime reprize mai bune făcută de Dinamo, căci fotbalul îi premiază de regulă pe cei care-l joacă nu neapărat pe cei care aşteaptă.

Pentru că Steaua, scăpată de iureşul din debut, n-a avut curaj să încerce mai mult, deşi poate conjunctura astrală – vezi ratările amintite – spunea că s-ar putea obţine mai mult. Singura ocazie a oaspeţilor a fost, de fapt, un ofsaid, căci Kapetanos s-a dovedit doar egoist, nu şi inteligent, nelăsîndu-i mingea lui Szekely, care era în joc, spre deosebire de el.

“Gafata” iese la rampă
Stoichiţă şi-a dat seama de eroare şi Steaua a început repriza a doua mai hotărîtă. Un corner, un pic de presiune şi cam atît însă. Cu cîteva excepţii, Steaua n-a lăsat o imagine deloc bună, jucătorii săi părînd derutaţi de conflictul suporteri – patron, neştiind de ce parte s-o apuce.

“Roşul” regulamentar al lui Golanski, dincolo că a lăsat Steaua în doar doi fundaşi de meserie, a rupt de tot echilibrul derby-ului, Dinamo gestionîndu-şi superioritatea, nu doar numerică, permiţîndu-şi luxul de a-l face pe Bratu să simtă din nou gustul fotbalului adevărat şi aruncînd, la final, graţie lui Zapata, o căldare de umilinţă asupra eternului rival. Şi obţinînd triumful ce-o include cu multe argumente într-o luptă pentru titlu ce devine mai europeană ca niciodată.

International Curtea de Arges – Dinamo 1-3

In Campionat, Meciuri, Opinii on martie 1, 2010 at 21:52

Jocul a inceput alert, cu Emmanuel Kone de la argeseni periculos in cateva faze, replica dinamovista venind de la cuplul Torje – Andrei Cristea, primul ratand deschiderea scorului dupa un sut pe centrul portii. La scurt timp, gazdele sunt gata sa reediteze golul Craiovei de saptamana trecuta, capul lui Daniel Stan fiind scos de pe linie de Dolha (prestatie excelenta!). Dupa o jumatate de ora de joc, „interistii” fac mat apararea dinamovista, iar Apostu face 1-0 marcand cu latul, din 6 m. Imediat, Printul rateaza de putin egalarea, dupa o pasa de la Bostina, dar si E. Kone e aproape de majorarea diferentei. Se intra la pauza cu 1-0 pentru gazde.

Incepem repriza secunda cu Alexe in locul Printului (mutare inspirata a Tantarului). Totusi, tot Inter. Arges rateaza golul, sutul lui Apostu fiind deviat in extremis in corner de Dolha. Raspunde Andrei Cristea, care il lobeaza pe Marius Popa, dar si transversala. Ghinionul se spulbera in min. 58, cand acelasi Andrei Cristea egaleaza printr-o padure de picioare cu un sut din intoarcere, de la marginea careului. Peste patru minute, E. Kone ne da fiori cu un „cap” care sterge plasa laterala. Ufff… Zicu, la doua minute dupa ce intra in locul lui Bostina, centreaza in careu, Lucica Goian prelungeste in fata portii, iar Alexe nu poate rata: 1-2! Gazdele nu mai au putere sa revina, Dinamo face ce vrea pe teren si astfel vine si golul trei: patrunde Niculae pe stanga, singur cu portarul, pasa in dreapta la Andrei Cristea, liber cu poarta goala, lat si… 1-3! Cu un sfert de ora inaintea finalului, meciul era jucat. De notat doar „galbenele” incasate intentionat de Torje si Andrei Cristea, care vor absenta sambata viitoare, cu Ceahlaul, dar mult mai important, vor fi pe teren contra CFR-ului, in etapa a patra.

Poli Iasi – Dinamo 1-3

In Campionat, Meciuri, Opinii, Statistica on noiembrie 1, 2009 at 22:19

Dinamo Bucureşti a învins în deplasare, scor 3-1 (1-1), formaţia Politehnica Iaşi, într-o partidă contând pentru etapa a XII-a a Ligii I.

Gazdele au marcat prin Ignatov ’29, iar oaspeţii au punctat prin Andrei Cristea ’20 şi ’61, Adrian Cristea ’57.

În minutul 20, Torje a intrat în careu pe partea dreaptă, a centrat, iar Andrei Cristea, aflat singur la 5 metri de poarta adversă, a deschis scorul.

Ignatov a egalat în minutul 29, cu un şut din afara careului, după ce defensiva oaspeţilor a respins o minge venită din corner.

În minutul 57, Torje a centrat din nou de pe partea dreaptă, iar Adrian Cristea, nemarcat, a înscris din interiorul careului.

Patru minute mai târziu, Alexe i-a „furat” o minge lui Munteanu în marginea careului, i-a centrat, tot de pe partea dreaptă, lui Andrei Cristea, care a mărit avantajul oaspeţilor, marcând de la câţiva metri.

Politehnica Iaşi: 33. Marc – 15. Mihajlov, 23. Ad. Ilie (77. Buta ’65), 28. Cr. Munteanu, 5. Pecnik (3. Costache ’46 ) – 24. Straton, 8. Ignatov, 13. Cr. Bratu – 11. Bujor (18. Miclea ’60), 21. Balde, 10. Cr. Constantin. Antrenor: Petre Grigoraş

Dinamo: 12. Dolha – 25. Scarlatache, 18. Goian, 4. Moţi, 3. Pulhac – 22. Torje, 29. N’Doye, 8. Boştină (6. Rus ’70), 20. Adrian Cristea – 99. Cl. Niculescu (10. Alexe ’58), 17. Andrei Cristea (7. Zicu ’79). Antrenor: Cornel Ţălnar.

Cartonaşe galbene: Pecnik ’37, Ad. Ilie ’57, Cr. Bratu ’74 / Scarlatache ’75, Dolha ’90+1

Arbitri: Alexandru Deaconu (centru) – Dragoş Iliescu, Eduard Crângaşu (asistenţi) – Cristian Sava Găină (rezervă)

Observatori: Vasile Curt, Romeo Paşcu

La meci au asistat 5.000 de spectatori, dintre care aproximativ 500 de dinamovişti.

Cupa Romaniei 1/8: Dinamo – Otelul 1-0

In Cupa Romaniei, Meciuri, Opinii on octombrie 31, 2009 at 14:17

18cupa_dinamo_galati_2010

Dinamo s-a calificat in Cupa Romaniei intr-o faza in care Steaua, Rapid, Unirea Urziceni si Timisoara au dat-o in bara. Privind din aceasta perspectiva reusita chiar pare o performanta, daca nu am sti cata importanta se da acestei competitii in ultima vreme. Dintre toate elimnatele poate doar Unirea ar fi vrut sa se califice mai departe, celelalte echipe intrand in pasa indolenta data de conducerile cluburilor respective.

Dinamo, din lipsa de altceva, a muncit pentru calificare si a obtinut-o. Spun din lipsa de altceva deoarece evolutiile in celelalte competitii lasa mult de dorit, fapt care a si dus la noua si repetata stare de lehamite in care suporterii dinamovisti au intrat si din care nu vor iesi decat daca echipa incepe sa arate semne de viata.

JOC IN CRESTERE, CONCENTRARE IN SCADERE

Urmarind jocul de joi al lui Dinamo, avem de spus lucruri pozitive dar si negative despre cum s-a desfasurat. Este clar ca Dinamo a jucat mult mai bine in repriza a doua, mai alert, punand viteza lui Torje la socoteala. Otelul a bagat fundul in poarta destul de solid, sperand o noua victorie in stilul celei din campionat, smecherie care nu a mai tinut de aceasta data. Misiunea dinamovistilor a fost ingreunata de apararea masiva a oaspetilor, pasand de multe ori ca la handbal, pe semicerc, dintr-o parte a terenului in cealalta. Introducerea lui Alexe s-a dovedit extrem de benefica, el reusind cu Claudiu o faza care a lasat mat apararea galateana prin pasele repetate care l-au pus pe acesta in pozitie clara de gol. Desigur ne deranjeaza in continuare imprecizia paselor si a suturilor, centrarilor, capitol unde suntem extrem de deficitari, mai ales dupa plecarea lui Bonetti, lucru ce semnaleaza clar ca jucatorii nu se concentreaza suficient in timpul jocului si gresesc in consecinta. Odata insa ce banca tehnica va arata stabilitate si jucatorii vor capata incredere si vor actiona in consecinta. E posibil ca acest lucru sa se intample ? Judecand dupa rezultatele partiale ale sondajului nostru, nu prea multa lume crede acest lucru. Ramane de vazut.

NICULESCU REDIVIVUS

Claudiu este intr-o pozitie ingrata in ultima vreme. Multa lume ii sugereaza retragerea, el simte ca mai poate inca, rezultatele nu se vad (din pacate) si presiunea asupra lui creste. Claudiu a mai fost intr-o astfel de pozitie, cand s-a intors din precedenta excursie nereusita in strainatate, si tot atunci existau voci dintre noi care-l contestau, unii vehement chiar. Claudiu le-a dat tuturor peste nas in anii urmator cand a contribuit din plin la castigarea campionatului si calificarea in primavara UEFA. Pentru mine Claudiu este de „neatins”, a devenit un simbol al clubului si este fara indoiala unul dintre cei mai valorosi atacanti pe care Dinamo i-a avut in istorie (!). Consider ca el trebuie onorat cum se cuvine iar meritele lui nu trebuie uitate de indata ce echipa intra in pasa proasta, caci sa nu uitam cand echipa mergea prost in trecut, chiar si cuplul N&D urma trena. As dori din partea conducerii ca Niculescu sa fie pastrat la club, expertiza lui in atac putand fi extrem de pretioasa si la echipa mare si la echipa a doua, unde tinere talente au nevoie de slefuire, lucru neglijat grosolan in ziua de azi !