blogdinamo

Archive for 11 mai 2010|Daily archive page

Unirea Alba Iulia – Dinamo 1-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on mai 11, 2010 at 23:00

Dinamo a venit cu autocarul la Alba Iulia. Prima veste: toţi „cîinii” sînt la meci. Nu e zi de grevă. Urma să vedem dacă sosise Dinamo sau clona tristă din ultimele etape.

Crainicul stadionului, Radu Pop, nu pariază pe ardeleni. Anunţă că Unirea va juca sezonul viitor în liga secundă. La „oficială”, Neţoiu, Victor Becali şi Borcea sînt gata să înfrunte devoratorii de seminţe. Un zgomot sîcîitor, obsedant, de coji sparte, însoţeşte fluierul de start. Vuiet! Florin Dan păcăleşte linia defensivă a oaspeţilor, sprintează spre poartă şi şutează de la aproximativ 15 metri pe lîngă colţul lung. E doar minutul 1. Reţineţi faza, pentru că dinamoviştii n-au băgat-o în seamă.

Cadoul lui Drăgănescu
Vă rugăm să nu uitaţi ocazia din minutul 1. S-a repetat în minutul 27. Mărgăritescu a pierdut microbuzul, Florin Dan a accelerat şi a finalizat în stil brazilian, cu o „scăriţă”. Urmează  furtuna la poarta lui Dinamo, aprobată de zumzetul bomboanelor agricole. Acelaşi Dan (30) şi Călin Cristea (34, 35) sfidează pronosticul crainicului. În celălalt careu, Andrei Cristea alege cea mai proastă soluţie şi e blocat de Vujadinovici.

Îl privim pe Borcea. E în rînd cu amărăştenii. Combină acum trabucul cu seminţele, doar-doar sparge ghinionul. Mutarea îi reuşeşte, pentru că în prelungirile primei reprize Dinamo primeşte un penalty contestat vehement de public. Andrei o readuce pe Dinamo în meci.

Vuvuzele româneşti
„Cîinii” mîrîie periculos după pauză, caută să pună ghearele pe toate punctele. Alba nu mai are tupeul din prima parte, doar zgomotul cojilor de seminţe, aceste vuvuzele româneşti, ţine ritmul. După o foarfecă spectaculoasă a lui Veljovici (62), Borcea savurează, în sfîrşit, trabucul.

Unul dintre foştii grevişti, Gabi Boştină, îl lansează pe Andrei Cristea şi vîrful nu ratează şansa de a-i arunca mănuşa lui Kapetanos. Ce ocazie a irosit Florin Dan, în prelungiri, cînd a ţintit transversala din lovitură liberă! Crainicul n-a greşit. Unirea merge în liga secundă, Dinamo în Europa. Prăpastia din clasament nu s-a prea văzut însă la Alba Iulia.

Dinamo – FC Timisoara 1-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on mai 11, 2010 at 22:56

45 de ani le-au trebuit celor din Timisoara sa castige in Groapa si au facut-o tocmai sub domnia lui Borcea in anul de gratie 2010. Deci daca scadem din 2010 cifra 45 ajungem la alt an de gratie 1965, atunci cand majoritatea celor din peluza Catalin Hîldan nici nu erau nascuti. Evident asta vine dupa un alt record doborat recent, acela din meciul cu Poli Iasi, dar care paleste in fata acestuia.

Nu-i vorba ca scuze avem destule. Echipa a fost, din cauza accidentarilor, suspendarilor sau transferurilor de pe internet facute cam dupa o ora de cugetari adanci, schioapa. Bostina a fost in premiera mondiala fundas stanga, Scarlatache om „de baza” in aparare, alaturi de Grigore nerefacut, schimbat apoi cu Kone, care de fapt e mijlocas la inchidere, Adrian Cristea care joaca depinzand de tonusul sufletesc dat de Bianca, Alexe in functie de instructiunile de la impresar. Apoi a intrat si Zicu, in aplauzele frenetice dar ironice ale putinilor spectatori din tribuna … Una peste alta este de mirare cum de nu am luat scor mai mare. Nici nu ne mai miram ca Andrei Cristea, fara indoiala cel mai serios fotbalist din lotul nostru s-a cam saturat si nu ar zice nu unei plecari pentru ca poate ar sta el dar nu in atmosfera actuala absolut ostila oricarei forme de performanta. Alta mirare care o avem este de ce nu a stat Dinamo mai cuminte, defensiv, stiind bine dinainte „forta” echipei, incercand un gol pe contra-atac decat riscand sa primeasca doua descoperita in apararea care oricum era descoperita ?

Ajungem la concluzia ca fotbalul a devenit un chin la Dinamo pe acest final de sezon si ca cei responsabili de el abia asteapta sa se termine odata sa ia o „binemeritata” pauza. Apoi, ca in fiecare an de la infiintare din 1948, cu un campionat nou memoria se reseteaza, sperantele renasc si totul e minunat iarasi. Spectatorii plictisiti de pauza revin la stadion, spiritele se inching din nou, in numele dragostei fata de echipa o sustinem din nou si uite asa re-porneste ciclul, pana cand dam iarasi de insatisfactii…

Meciul de ieri e fara istoric, nici nu ne mai obosim sa-l comentam. Rezultatul o re-lanseaza pe Timisoara in cursa pentru titlu, in cazul in care Clujul are de gand sa faca ce-a facut Dinamo anul trecut, adica sa alerge de una singura si sa iasa pe locul 2. Nu ne interesesaza prea tare acest lucru. Poate doar pe Borcea in caz ca s-a decis iarasi sa „arbitreze” lupta pentru titlu. Ah, si pe final trebuie mentionat ca am mai prapadit un mit de invincibilitate care il aveam in fata timisorenilor. Pacat, traiam frumos cu el …

Rapid – Dinamo 2-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on mai 11, 2010 at 22:53

Dinamo a inceput meciul in urmatoarea formula: Curca – Molinero, Scarlatache, Moti, Pulhac – Torje, Kone, Ad. Cristea, Alexe – An. Cristea, Niculaie.

Inca din debut am putut remarca o timorare a giulestenilor, tradusa prin ezitari mari in teren si frica, datorata probabil pampersilor care erau plini care acestia ii aveau pe ei. Dinamo a dominat meciul din debut, primele 3 minute fiind disputate complet in jumatatea rapidista de teren. Dinamo pasa exact, acoperea terenul perfect iar gazdele nu stiau ce sa faca drept care se aparau, din instinct. Ocazii mari nu am avut dar insasi faptul ca ii inghesuiam, dupa ce ei se asteptau sa ne calce in picioare era jenant de aratat propriilor suporteri. Dinamo nu a avut mari ocazii in primele minute si odata cu scurgerea lor gazdele parca incepeau sa capete curaj. Dar a venit insa golul lui Cristea, in min 11, care i-a pocnit pe aviari drept in cioc, Adrian Cristea patrunde pe centru si paseaza bine la interceptie lui Andrei Cristea care sesizeaza iesirea din poarta a lui Bornescu si lobeaza peste el. Gol magnific, care da curaj echipei noastre care isi continua jocul de pana atunci, cu pase exacte si posesie prelungita. Gazdele incearca replica insa de doua ori centrari bune ale lui Cesinha de pe stanga trec prin careu prin fata portii noastre fara a gasi picior de zburatoare ca sa introduca mingea in poarta. Drept care Alexe ia problema in mana si dupa ce rateaza o lovitura cu capul dintr-o centrare inscrie cu latul de la 16 metri, fructificand o centrare de la Torje de pe dreapta.

Dinamo insa se retrage dupa acest gol si practic invita pe gazde sa atace. Si acestia nu se lasa prea mult asteptati, ratarile incep sa ploua la poarta noastra, Grigorie fiind in prim plan, el ratand si singur cu portarul. Ando se sesizeaza si il scoate din teren, introducandu-l pe Herea, care executa o lovitura libera in careul nostru, Curca sare pe minge si apoi o scapa, mingea este sutata spre poarta noastra, dar cu sanse de a trece pe langa, insa Kone o ia frumos si o introduce in plasa, in efortul lui de a o degaja. Meciul era relansat si nu dupa mult timp gazdele egaleaza prin Ionita care suteaza plasat de la 16 metri, invingandu-l pe Curca. Nu dupa mult timp Pulhac reuseste sa dea de 2 ori in 3 minute la gioale si este eliminat. Situatia din teren se schimba dramatic, de unde aveam meciul in mana acum meciul risca sa ne striveasca. Rapidistii forteaza, pe finalul primei reprize insa nu reusesc si al treilea gol.

REpriza a doua a insemnat practic un asalt incontinuu la poarta noastra, intrerupt pe alocuri de contra-atacuri ale dinamovistilor. Scorul a ramas acelasi in ciuda multor ratari ale gazdelor, cea mai mare fiind o tripla in care mingea a lovit bara si a fost respinsa decisiv de Curca de doua ori in decurs de 15 secunde. Totul e bine cand se termina cu bine, cele 4 minute de prelungire ale meciului fiind petrecute de jucatori imbrancindu-se, injurandu-se si certandu-se. Bozovici este si el eliminat, reusita lui fiind la concurenta cu cea a lui PUlhac, 2 galbene in 3 minute.