blogdinamo

Archive for 20 aprilie 2010|Daily archive page

Gloria Bistrita – Dinamo 3-2

In Campionat, Meciuri, Opinii on aprilie 20, 2010 at 18:07

Scapati de grija apasatoare a campionatului, scapati si de povara grea a Cupei Romaniei baietii nostri joaca „relaxat” acest final de campionat, obiectivul fiind un elegant loc 6, din care se ajunge in Europa. Din aceasta pozitie, evident, avem timp cam pentru toate: certuri provocate de agentii jucatorilor, oferit puncte echipelor care sunt in mare cautare, vamuit echipe care au absoluta nevoie de puncte data fiind dorinta lor de a se ridica pe cea mai inalta pozitie. Totul pe un fond de „spectaculozitate extrema”, vazuta doar de fazanul de Ivanovici la televizor si confirmata „stiintific” de invitatul permanent Ilie Dumitrescu, un expert in domeniu.

Meciul de la Bistrita a fost un fel de … nici nu stiu cum sa ii spun. Dinamo a condus de 2 ori si avea potentialul de a castiga distantat, lejer si la pas. Insa pericolul retrogradarii lui Gloria era mai mare si mai „marketabil” asa ca niste asa zise greseli in aparare l-au rezolvat in favoarea ardelenilor, convenabil si pe deplin „justificabil”, praful certurilor, oboselii fizice si mai ales, oaaa mai ales, psihice de la Cluj fiind perfect la indemana pentru a fi aruncat in ochii opiniei publice. Dar pentru cine mai stie cate ceva, sa-l vezi pe Munteanu cum respinge mingi in picioarele adversarilor, sau pe Scarlatache cum sare peste minge pentru ca aceasta sa ajunga la … Vali Nastase sau un autogol patetic pentru ca gazdele noastre obosisera si nu prea puteau sa se apropie periculos de poarta, e cam prea de tot. Unde mai pui ca ocaziile lui Dinamo de a inscrie erau ratate majestuos, cea mai elocventa fiind cea a lui Kone care efectiv nu a vrut s-o bage in poarta. Niculescu a fost si el scos din teren nu cumva sa strice regia din dorinta lui, laudabila, de a demonstra ca Ulise nu este porecla cea mai cuvenita ! Una peste alta parodia la care au fost supusi cei care mai aveau chef de urmarit meciul a fost una completa.

Starea la care a ajuns Dinamo acum nu este rezultatul intamplarii sau conjuncturii defavorabile si vom avea timp sa ne ocupam de ea pe larg in viitoarele saptamani. Dar rugam insistent conducerea clubului sa nu ne ia de prosti ! Unii dintre noi urmaresc Dinamo meci de meci de aproape 30 de ani si nu putem fi pacaliti asa usor. Si de cate ori vom avea ocazia ne vom exprima liber parerea o vom face. Chiar asa nu se mai poate !

Cupa Romaniei: CFR Cluj – Dinamo 2-1

In Cupa Romaniei, Meciuri, Opinii on aprilie 20, 2010 at 18:05

Odata cu returul semifinalei, de la Cluj, dezastrul dinamovist din sezonul 2009-2010 s-a conturat clar si fara dubii. Al doilea trofeu ca importanta, Cupa Romaniei, a fost si el ratat, Dinamo nefiind in stare sa-si ingenuncheze valoroasa adversara desi a jucat cu un om in plus jumatate de meci!

Cronica meciului

Talnar a inceput cu urmatoarea echipa: Cr. Munteanu – Molinero, Scarlatache, Moti, Pulhac – Torje, N’Doye, Bostina, Alexe – Niculae, Andrei Cristea. Gazdele au inceput mai determinate, cu Nicolae Dica, Muresan si Traore in prim-plan. Sustinuti puternic de galerie, dinamovistii au replicat prin Molinero si Niculae. In continuare, echipa lui Mandorlini a fost mai consistenta in evolutie, Dica si apoi Deac trecand de putin pe langa gol. In contul lui Dinamo retinem ocazia lui Niculae, cap razant cu transversala din centrarea lui Torje.

Repriza a doua a oferit un fotbal spectaculos, rivalizand cu partida Urziceni-Dinamo (4-4), considerat cel mai frumos meci al anului de pana acum. Djakaridja Kone a intrat in locul apaticului Bostina, imediat el fiind faultat dur de Edimar, care a fost eliminat de Tudor, la un minut de la debutul partii secunde. Cand probabil inca nici nu realizasera ca au superioritate numerica, dinamovistii au fost facuti sah-mat de un contraatac ceferist, Dica marcand din pozitie centrala, dintre Scarlatache si Molinero. Realizand ca nu e de gluma nici cu om in plus, Dinamo se arunca in atac, dar acelasi “Brad Pitt” nu se dezminte si ne-o face din nou: faultat evident de Alcantara in careu, Andrei Cristea primeste un… “galben” pentru simulare in loc de penalty! Oarecum demoralizati, dinamovistii isi pierd treptat din luciditate, in timp ce gazdele se dovedesc taioase pe numeroasele contraatacuri. Cu 20 de minute inainte de final, Talnar are un moment de inspiratie inlocuindu-l pe modestul Molinero cu Adrian Cristea. Ca niciodata in aceasta primavara, Printul intra cu chef de joc si sut, realizand faza din care Dinamo egaleaza (min. 74): trasor de la 30 m lateral stanga, bara, mingea este directionata de Niculae spre Andrei Cristea, care gaseste un culoar spre plasa. Parem stapani pe situatie, ne avantam in atac, Niculescu il schimba pe Niculae, dar totul tine doar trei minute! Centrare Culio de pe stanga, Traore are o executie de finete din 6 m, de langa Moti, Babicu’ e surprins si el iar mingea se scurge in plasa: 2-1. Ultimele 15 minute se joaca pe contre, Dinamo atacand cu disperare, iar CFR insistand cu contaraatacuri periculoase. Tipic pentru “alb-rosii”, marile ratari se produc in prelungiri: Moti (93) si Niculescu (95) sunt blocati incredibil de portarul Nuno Claro, care isi aduce decisiv contributia la calificarea echipei sale in finala.

Concluzii la cald

Daca microbistii neutri au savurat un joc spectaculos, noi, dinamovistii, am trait din nou o seara frustranta, pe acelasi stadion plin de amintiri neplacute, mai nou si in Cupa Romaniei. Per total, sa recunoastem ca CFR Cluj a fost echipa mai buna, mai ales in conditiile in care a reusit sa marcheze de doua ori in 45 de minute jucand in inferioritate numerica! Scuza cea mai la indemana pare a fi arbitrajul pagubos al lui Tudor, dar nici asa nu avem garantia ca, de la 1-1 in min. 58, am fi obtinut calificarea. Din pacate, s-a reconfirmat scaderea de forma a atacantilor Niculae si Andrei Cristea, inexactitatea din jocul lui N’Doye, dar si brambureala din defensiva, cu Moti in rol de “primadona”. Deasupra tuturor s-a “ridicat” insa Marius Alexe, care a fost pur si simplu inexistent pe teren, incat putem afirma ca in repriza a doua s-a jucat de fapt 10 la 10.

Desi mai este destul timp pana la concluziile finale ale sezonului, ma grabesc sa opinez ca o restructurare totala a bancii tehnice este una din primele masuri ce trebuie adoptate pentru ca in 2011 numele DINAMO sa mai spuna ceva in Romania. Din putinele variante rezonabile ma opresc la doua nume: Mircea Rednic si Ioan Andone

Dinamo – FC Brasov 0-0

In Campionat, Meciuri, Opinii on aprilie 20, 2010 at 18:03

Cand vom intelege ca fructele pomului laudat trebuie lasate intai sa se coaca, s-ar putea sa culegem ceva rod de pe urma acestuia. Dar chiar si asa, sacul de asteptari cu care stam sub coroana acestui pom alb-rosu abia inmugurit, nu se justifica.

De unde in iarna eram porniti sa-l taiem creanga cu creanga si sa punem uscatura pe foc, in speranta ca din cenusa ramasa va renaste ceva mai bun, acum, sub amenintarea toporului parca, copacul a inceput sa traiasca. Cate un mugur gen Dragos Grigore, cate o floare gen Marius Alexe, cate un vlastar nou, gen N’Doye, cate o ramura inca verde gen Andrei Cristea, ne-au determinat sa mai amanam sacrificarea.

Dar de unde acum cateva luni, ne scuipam in palme punand mana pe topor si tintind tulpina acestei echipe, astazi – subit – stam sub ramurile ei cu ochii tinta spre crengi si cu gura sacului larg deschisa …la cules! Dar a semanat cineva, ceva in acest sens? Ii mai dadea cineva credit lui Lucian Goian vara trecuta? Il mai accepta cineva asta iarna pe Scarlatache? L-a incurajat cineva pe Alexe la debut? Sau invers, se indoia cineva de randamentul lui Niculae? Credea cineva in Talnar?

Nu arborele reprezentat de aceasta echipa este cel care trebuie prins si scuturat pentru a-i culege roadele cazute in iarba, ci noi, suporterii, suntem cei care ar trebui sa ne prindem unii pe altii de gat si sa ne scuturam zdravan. Poate dupa dezmeticire ne vom putea raspunde rational la intrebarea: ce asteptai de la o echipa care abia a terminat turul pe locul 8?

Celor care au crezut in ei, li s-a dat Liberec. Celor care au intrat in teren montati de derby li s-au dat doua victorii contra stelei. Celor care si-au antrenat echipa crezand in forta baietilor, li s-a dat satisfactia muncii in aceste victorii memorabile. Celor care au privit toate acestea, apreciind eforturile unei echipe,  depuse contrar tuturor previziunilor si prejudecatilor, li s-a dat dreptul la bucuria sincera ce a urmat acestor performante. Dar finalul nu este aici, caci in final fiecare va primi ceea ce merita, iar nemultumitilor li se va lua darul! Vestea proasta e ca in vizorul acestei zicale, suntem chiar noi, dinamovistii.

Daca vom sti cum sa ne apreciem si sa ne sustinem echipa, atunci vom primi in dar lupta ei pentru titlu, dusa pana in ultima etapa. Altfel, vom fi privati de recompensa necuvenita unei atitudini fara simtul masurii…