blogdinamo

Archive for 22 martie 2010|Daily archive page

Otelul Galati – Dinamo 2-3

In Campionat, Meciuri, Opinii on martie 22, 2010 at 11:56

Iata ca de ce ne-a fost frica am scapat, cu bine, Dinamo a reusit sa castige un meci greu, la o echipa bine motivata … financiar de … tocmai adversarele care nu-s in stare sa traga un sut pe poarta intr-un meci nearanjat. Absentele importante din echipa noastra nu sunau bine inainte de confruntare si punctele castigate cu spurkkatii riscau sa se scurga printre degete insa ai nostri, bine motivati si bine asezati in teren si-au adjudecat punctele puse in joc plecand acasa gandindu-se deja la revansa ce o avem de luat de la niste agricultori in Baragan.

CRONICA MECIULUI
Dinamo a inceput meciul in urmatoarea formula: Dolha – Molinero, Scarlatache, Moti, Diabate – Torje, Kone, Bostina, Ad. Cristea – Alexe, An. Cristea.
Meciul a inceput alert spre surprinderea gazdelor si tabela s-a „dereglat” inca din min 5 cand Moti a inscris primul gol cu capul dintr-o centrare de pe partea dreapta de la Bostina. Planurile gazdelor se bulverseaza instantaneu iar Dinamo pune stapanire pe joc. Cu o aparare exacta, desi improvizata, Dinamo asteapta reactia gazdelor si incearca sa puncteze pe contra-atac. Gazdele amortite rau incearca o reactie dar Alexe in min 21 le taie inca o data aripile cu un sut in vinclu de la 16 metri care face liniste absoluta in stadion si zambete pe fetele noastre. Cu avantajul luat ai nostri incep sa se joace si au chiar ocazia sa ridice scorul insa Cristea nu reuseste sa impinga mingea in poarta de la 6 metri, dupa ce portarul respinsese o lovitura de cap a lui Scarlatache. Spre final galatenii au o combinatie frumoasa in careu incheiata cu o deviere slaba cu calcaiul a lui Ibeh, retinuta usor de Dolha. Dinamo intra la pauza cu gandul ca meciul este aproape adjudecat. Revenirea de la vestiare avea insa sa fie cu totul alta, galatenii reusesc chiar in debut de repriza sa relanseze partida cu un gol. Dinamo insa musca din nou si inscrie din 11m, la o faza la care Torje a fost clar faultat in careu. Executa Cristea, precis, si din nou se parea ca meciul s-a incheiat insa Balaj este de alta parere, acordand un 11m gazdelor la o simulare in careu. Penalty-ul este transformat, scorul devenind 3-2 pentru ai nostri si tribunele incepeau sa spere. Ai nostri insa au strans randurile si practic au inchis tabela si poarta lui Dolha, desi galatenii atacau furibund. A intrat Rus la noi, intarind defensiv mijlocul, Zicu, slabind atacul iar Andrei Cristea a fost eliminat, primind doua cartonase galbene. Antal a trimis o minge in bara in timp ce ai nostri nu mai contau in atac. Insa cu fiecare minut care trecea gazdele se stingeau, efortul depus in acest meci de acestia fiind de cel putin 10 ori mai mare decat cel depus in meciul cu zdiaoa.

CONCLUZII
Cu echipa facuta in pripa nu stiu daca este cazul sa sarim la concluzii. Dinamo a jucat bine in prima repriza, depasind prin tehnicitate si viteza echipa galateana, lucru care s-a vazut pe tabela de marcaj. Scorul de 2-0 s-a dovedit inca o data periculos, mai ales in conditiile in care gazdele au reusit un gol rapid dupa reluare, relansand partida. Ai nostri au avut puterea sa dea o replica imediata, lucru ce a contat imens in economia partidei. Pe de alta parte putem spune cu certitudine ca am castigat un jucator bun la echipa, Alexe, el detronand probabil definitiv pe Zicu si Adrian Cristea, jucatori ce par iremediabili pierduti pentru cauza, de care Borcea se va debarasa la finalul returului. Imi aduc aminte cand Talnar era antrenor la Dinamo 2 si ne spunea intr-un interviu ca multi dintre jucatorii lui vor avea un cuvant greu de spus la echipa mare in viitor si acum observam cata dreptate a avut. Daca Alexe si Grigore confirma la Dinamo, Ganea si Paun confirma la echipele unde sunt imprumutati, semn ca schimbul de generatii se face din mers, cu succes. Meritul antrenorului este cu atat mai mare cu cat el a trecut si peste eventualele presiuni si a promovat acesti tineri cu curaj.

Reclame

DINAMO – Steaua 2-0

In Comunicat, Meciuri, Opinii on martie 22, 2010 at 11:47

Dinamo s-a impus pentru că a jucat fotbalul gîndit de pe bancă şi nu din tribuna oficială. Chifla lui Zapata din final a reprezentat imaginea Stelei de ieri.

Acestea sînt meciurile care transformă acest  sport numit fotbal într-un sport denumit rege. Derby-urile. În adevăratul lor înţeles, cel de dicţionar, cu două adversare din acelaşi oraş, nu cel mediatic, care implică orice echipă aflată în lupta pentru un obiectiv. Derby-urile pe care le discuţi a doua zi la serviciu cu şeful, care ţine cu ceilalţi şi aşa ai ocazia să-i oferi puţine momente ironice în colaborarea zilnică, ori, după caz, să-i suporţi şi altceva în afara excesului de zel ori a prelegerilor despre criza mondială.

Derby-ul României e un pic altfel. Pentru ca România e un pic altfel. Zilnic, suporterii lui Dinamo şi cei ai Stelei îşi iau micul dejun citind în ziare sau ascultînd pe diverse posturi cum echipele lor favorite au devenit subiect de discuţii, periculos de frivole pentru viitor, din partea unor şefi pe care nimeni nu i-a vrut, dar pe care toţi trebuie să-i suporte. Zilnic, jucătorii celor două echipe-fanion ale fotbalului românesc se descoperă din ce în ce mai rar în ştiri şi se întreabă dacă într-adevăr sînt ei care contează sau sînt doar personaje secundare.

Astfel de derby-uri sînt cel mai la îndemînă prilej de a demonstra cine sînt ei. Dacă sînt fotbalişti ori jucători de fotbal, ajunşi printr-o conjunctură a destinului să îmbrace tricoul pe care alţii l-au făcut celebru înainte.

Aseară, în Ştefan cel Mare s-a jucat fotbal. Aşa, românesc, dar s-a jucat. Cu posibilităţile lor, cei ce-au fost pe teren au arătat că merită şi ei să fie în prim-plan, nu doar să stea la cheremul ifoselor unui finanţator sau altul.

Dolha şi “Ceasul” Stelei

Dinamo era echipa cu mai multă nevoie de un rezultat pozitiv. Şi cum Marius Niculae a putut intra chiar şi fără să-şi scoată o coastă, Ţălnar a ales să-l scoată el din echipă pe Kone, foarte bun la Cluj, pentru a-l plasa în linia de mijloc pe Alexe, dar şi a-l ţine în afara lotului pe Zicu. Inspiraţie de nota 10, de 3 puncte şi de reintrare puternică în lupta pentru titlu.

Steaua avea o oarecare marjă de eroare, iar Stoichiţă a ales să meargă pe formula ghicită de toată presa. Nici o surpriză şi o inovaţie, retragerea lui Ovidiu Petre în centrul defensivei, poate şi pentru că acest compartiment simţea lipsa unui “Ceas” care să ştie să dea ora exactă. Apoi, de ceas a fost nevoie la mijloc, unde a fost mai exact, dar atunci cînd un astfel de model rămîne în urmă e greu să-l restartezi.

Ţălnar a gîndit inteligent mergînd pe mîna blamatului, inclusiv de proprii şefi, Dolha. Urmarea, Dolha a fost impecabil, de unde se vede că mult mai bine simte fenomenul cineva venit din iarbă, chiar fără haine de firmă şi trabuc de fiţe.

Stoichiţă nu l-a ascultat nici el pe guralivul patron şi i-a dat încredere lui Zapata, în locul “preferatului” Tătăruşanu. Columbianul n-a fost rău 80 de minute, oricum nimic de reproşat la primul gol, însă ceea ce a făcut la cel de-al doilea ţine de noroc, de soartă sau de pedeapsă divină, nu neapărat pentru el.

Alexe, iar Alexe, pînă la urmă, Alexe
Dinamo a început contondent. 4 mari ocazii în ceva mai mult de 10 minute, Niculae, Cristea şi de două ori Alexe. Ultimul, bine legat din punct de vedere fizic, a ratat două ocazii în situaţie de “unu contra unu” la interval de cîteva minute, nepermis totuşi pentru un atacant ce se vrea de clasă mondială, dar a transformat în gol lovitura liberă bătută de Boştină şi deviată inteligent pe spate de Goian. A fost răsplata oarecum firească a unei prime reprize mai bune făcută de Dinamo, căci fotbalul îi premiază de regulă pe cei care-l joacă nu neapărat pe cei care aşteaptă.

Pentru că Steaua, scăpată de iureşul din debut, n-a avut curaj să încerce mai mult, deşi poate conjunctura astrală – vezi ratările amintite – spunea că s-ar putea obţine mai mult. Singura ocazie a oaspeţilor a fost, de fapt, un ofsaid, căci Kapetanos s-a dovedit doar egoist, nu şi inteligent, nelăsîndu-i mingea lui Szekely, care era în joc, spre deosebire de el.

“Gafata” iese la rampă
Stoichiţă şi-a dat seama de eroare şi Steaua a început repriza a doua mai hotărîtă. Un corner, un pic de presiune şi cam atît însă. Cu cîteva excepţii, Steaua n-a lăsat o imagine deloc bună, jucătorii săi părînd derutaţi de conflictul suporteri – patron, neştiind de ce parte s-o apuce.

“Roşul” regulamentar al lui Golanski, dincolo că a lăsat Steaua în doar doi fundaşi de meserie, a rupt de tot echilibrul derby-ului, Dinamo gestionîndu-şi superioritatea, nu doar numerică, permiţîndu-şi luxul de a-l face pe Bratu să simtă din nou gustul fotbalului adevărat şi aruncînd, la final, graţie lui Zapata, o căldare de umilinţă asupra eternului rival. Şi obţinînd triumful ce-o include cu multe argumente într-o luptă pentru titlu ce devine mai europeană ca niciodată.

CFR Cluj – Dinamo 2-2

In Campionat, Meciuri, Opinii, Statistica on martie 22, 2010 at 11:45

O partidă dîrză. Culio a fost demon şi înger, Dinamo a pierdut o şansă imensă pe mîna lui Dolha

“Dacă vom tăcea, pietrele vor striga” a fost unul dintre mesajele galeriei dinamoviste. Armada cu fulare alb-roşii n-a tăcut, însă pietrele tot au urlat din cauza gerului. Dacă la meciul cu Steaua a dat indicaţii jucătorilor la încălzire, Mandorlini a ieşit de la vestiare doar înaintea startului. Alcantara se roagă cu mîinile ridicate spre cer. Ninge infernal şi speranţele pentru titlu se vor topi ca un fulg pentru echipa care va pierde. Se joacă tare, dar ocaziile lipsesc.

tart furios
Clujenii deschid balul prin Emil Dică, dar fostul rapidist nu nimereşte poarta din lovitură liberă (15). N’Doye e impulsionat de banderolă şi îl doboară pe Traore cu o intrare de taur furios. Ce şansă are CFR-ul! Peralta primeşte mingea, ar fi putut să înainteze, dar preferă să-i paseze în lateral lui Traore şi ivorianul trage doar în plasa laterală (21). Absenţa lui Cadu nu se simte, pentru că Piccolo e sigur în intervenţii. Dinamo are curaj. Dolha plonjează în bocancul adversarului, D. Kone îşi pierde o apărătoare, dar e atît de montat încît nu-şi dă seama.

KOlio
N’Doye îşi celebrează numărul de pe tricou cu un şut violent, iar balonul izbeşte gardul din spatele lui Nuno Claro (29). “Cîinii” mîrîie prima oară în minutul 31, cînd mingea îl loveşte pe Alexe şi trece pe lîngă buturi. Oaspeţii au mai mult noroc peste un minut. Clujenii s-au temut de viteza lui Andrei Cristea, dar au fost sabotaţi de Culio. Argentinianul a pasat cu capul pentru Nuno Claro, Cristea a interceptat şi a înscris de pe linia careului mic.

Coolio
Mandorlini schimbă la pauză, Bud în locul lui Traore. Mutare inspirată, pentru că fostul vîrf al Mediaşului a egalat (48), şi cu complicitatea lui Moţi. Să nu neglijăm şi aportul lui Culio, care l-a lansat pe Bud şi mulţumeşte Divinităţii că şi-a reparat greşeala. Publicul a prins glas, dar e redus la tăcere de Boştină (54), care l-a bătut pe Nuno Claro cu un şut în diagonală de la marginea careului mare. Intră şi Nicolae Dică, dar nu stîrneşte frică. Gazdele reclamă un penalty la Bud, dar cînd Haţegan devine inamicul numărul 1, Culio îşi plăteşte ultima datorie. Ce mînă imensă de ajutor a dat Dolha! E 2-2 şi campionatul se joacă.

Două greşeli în aceeaşi fază
Cu 10 minute înainte de final, clujenii au cerut insistent penalty la faultul lui Dolha asupra lui Bud. Ardeleanul a scăpat singur cu portarul “cîinilor”, lateral dreapta, a împins mingea pe lîngă el, iar dinamovistul l-a doborît pe atacant prin imprudenţă, aruncîndu-se cu mîinile înainte. “Centralul” Haţegan n-a dat nimic. Înainte greşise însă asistentul Dumitrescu. El n-a observat că Bud era în ofsaid cînd Kone i-a pasat.

Grigore, rupt de Kone!
Pe finalul partidei, Yssouf Kone l-a atacat dur cu talpa pe Dragoş Grigore, însă Haţegan a trecut cu vederea faultul. La final, apărătorul dinamovist a fost dus cu Salvarea la Spital. “E suspect de fisură de peroneu şi îl putem pierde tot campionatul. Kone e şi el fotbalist şi nu îmi închipui cum a putut intra atît de dur direct pe piciorul lui Dragoş! Preferam să pierdem meciul decît să se accidenteze acest băiat senzaţional, care joacă foarte bine!”, a zis Borcea.

Cristea, out cu Steaua?
Andrei Cristea a fost schimbat cu Laurenţiu Rus în minutul 81, atacantul acuzînd dureri la genunchiul drept. La final, atacantul avea o pungă imensă de gheaţă pe rotulă, iar medicii sînt rezervaţi în privinţa şanselor ca “vîrful” să evolueze miercuri în Derby de România, contra Stelei.

“Cred că am fi meritat victoria, fiindcă Dinamo nu prea a avut ocazii. Uneori, fotbalul e complet lipsit de logică, poţi juca fabulos, dar dacă nu înscrii, nu poţi cîştiga”
LEONARDO, fundaş CFR Cluj

“Trebuie să dăm totul miercuri, cu Steaua! Mai avem şanse la titlu, sîntem în grafic, campionatul se joacă”
ANDREI CRISTEA, atacant Dinamo

“Deocamdată Mandorlini rămîne, nu se pune problema să îl înlocuim. Pe Culio nu putem fi supăraţi, e un fotbalist extraordinar”
IULIU MUREŞAN, preşedinte CFR Cluj

“Asta e viaţa, cîştigăm toţi, pierdem toţi! N-avem noroc. Să îi mulţumim lui Dumnezeu şi pentru un punct”
OUSMANE N’DOYE, mijlocaş Dinamo

“Jocul m-a mulţumit. Mandorlini a învăţat din greşeli, pierdeam cu 5-0 dacă jucam iar cu doi închizători. Aştept să vină rezultate din ce în ce mai bune şi să luăm campionatul”
Arpad Paszkany, patron CFR Cluj

“Arbitrii au influenţat rezultatul! A fost penalty clar la Bud! Jucătorul nostru n-a fost în ofsaid, pasa a venit de la un fundaş dinamovist”
IULIU MUREŞAN, preşedinte CFR Cluj

“Ce viciere, că ne-am dat noi două autogoluri?! Arbitrul trebuia să le dea clujenilor două «roşii»! Kone i-a rupt piciorul lui Grigore şi Haţegan s-a făcut că nu vede!”
CRISTI BORCEA, preşedinte executiv Dinamo

Borcea: “Steaua n-are nici o şansă”
Becali: “Vă spulberăm!”

Cristi Borcea i-a transmis lui Gigi Becali că n-are nici o şansă miercuri, în timp ce patronul Stelei a spus: “Îi ciuruim! Am vorbit cu Bogdan Stancu şi mi-a zis că a păstrat două-trei gloanţe pentru Dinamo. I-am trimis spioni acolo pe Boştină şi Andrei Cristea! Pînă la Paşte, Steluţa va fi pe primul loc la şase-şapte puncte distanţă!”. Borcea a continuat: “Nici o şansă n-are Steaua miercuri. Porcul de Crăciun mai scapă, Steaua nu!”.