blogdinamo

Archive for Mai 2009|Monthly archive page

„Uneori esti cainele. Alteori hidrantul…”

In Campionat, Opinii, suporteri on Mai 30, 2009 at 10:51

Ce reprezinta pentru noi Dinamo? E familia noastra sau doar o haita in care ne adunam la vanatoare? Haideti sa ne hotaram odata: suntem cu Dinamo fie vreme buna, fie vreme rea, sau nu?

Din perspectiva bucuriei depline, revenirea pe primul loc in clasament este doar o jumătate de măsură. Satisfacţia pe care am avea-o în cazul câştigării campionatului, nu va fi deplină, pentru că eşecul de la Urziceni a durut. Dar oare, nu ne-am bucurat noi de titlu acum 2 ani, după o înfrângere cu Urziceni? Oare nu ne-am bucurat noi de titlu acum 7 ani, după ce FC Naţional ne bătuse cu o etapă înainte?

Imaginea care însoţeşte acest articol este cea pe care o pregătisem în caz de victorie la Urziceni. Ce am fi scris în el? Desigur, ne elogiam echipa, titrând cu litere cât mai mari AM ÎNVINS! …pentru că victoriile mereu sunt ale noastre. Mobilizarea este mereu a noastră. Istoria este a noastră, noi suntem Dinamo, AICI E DINAMO!

Dacă batem Braşovul cu un 4-0 (ca în 2002) şi la Timişoara meciul se termină la egalitate, vom uita totul. Care e primul lucru care îl vom face? Vom pune mâna pe telefoane şi îi vom suna pe cei care de duminică încoace ne sună sau ne dau SMS-uri ca să ne oftice. Pentru că, de fapt, oscilăm între revoluţii şi dezertări. Când avem argumente, suntem o haită. Dar dacă alţii ne dovedesc, atunci ne disociem – preventiv – nu sunt înfrângerile noastre! Echipa, acţionarii, arbitrul…

Din cele 60 de titluri pentru care Dinamo a intrat de-a lungul istoriei în joc, să nu uităm, am câştigat doar 18! Acesta nu e primul titlu pierdut, nici ultimul. Maniera în care pierdem nu e nici ea nouă. Nu am câştigat 59 de titluri în ultimii 60 de ani, iar anul acesta se întâmplă tragedia şi pierdem titlul! Să spună dinamoviştii cu ştate vechi, de câte ori am ratat titlul la mustaţă?

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de când Dinamo pierdea titlul în ultima etapă, în Ştefan cel Mare, în dauna piteştenilor lui Dobrin. Era ceva dramatic. Credeţi că dacă Dobrin juca la FC Argeş, sau dacă soarta meciul a fost decisă in extremis, consolarea a fost mai mare? Credeţi că s-a plecat de la stadion cu inima împăcată? Niciodată înfrângerile nu vor fi uşor de acceptat.

Problema noastră se naşte însă în momentul în care începem să dezgropăm morţii. Când începem să ne amintim toate păţaniile şi năzdrăvăniile din 1980 până azi, când sărim la gâtul acţionarilor şi le cerem să plece, pentru că nu fac nimic cu echipa asta de 10 ani, etc. sau când ne luăm de prestaţia slabă a lui X şi Y din echipă. Toate sunt adevărate. Nu greşim cu nimic când le spunem. Greşim, însă, în momentul în care nu ne includem şi pe noi în toate aceste eşecuri. Noi umplem mereu stadioanele cu steaguri, eşarfe şi flori? Să fim serioşi…

Dacă pierdem titlul, nu va pleca nici un acţionar, staţi liniştiţi! Vor pleca jucătorii şi vor veni alţii la fel de „breji”, iar noi o vom lua de la capăt, în acelaşi stil. Nu va fi nici o revoluţie, nu se va întâmpla nimic deosebit. Ăştia suntem şi aşa cum noi nu ne vom schimba, nu se vor schimba nici jucătorii şi nici acţionarii.  Trebuie doar să acceptăm bărbăteşte eşecurile, aşa cum savurăm victoriile.

Să credem în destin şi să ne respectăm blazonul. Să credem în Dinamo, căci nu există nici un alt club în România care să întruchipeze dragostea, devotamentul şi mândria de a fi „câine”. Să nu vorbim despre idolii altor echipe, căci mentalitatea lor nu este nici nobilă, nici durabilă. Să nu jignim numele „Dinamo”. Să respectăm ziua meciului şi să urmărim echipa la lucru. Să respectăm jucătorii şi antrenorii care ne-au clădit istoria clubului, ca să putem continua cu demnitate performanţele lor. Să nu înjosim un alt dinamovist. Să ne apărăm steagul, eşarfa sau orice alt însemn dinamovist aflat asupra noastră. Să nu defăimăm istoria clubului. Să nu sărbătorim performanţele unei echipei rivale. Să nu invidiem performanţele altora şi nici un alt bun, material sau de palmares, ce este al lor.

…şi abia apoi să mai vorbim.

Reclame

Unirea Urziceni – Dinamo 1-0. Titlul e pierdut?

In Campionat, Meciuri, Opinii, Statistica on Mai 30, 2009 at 10:47

Daca va era dor de idiotul de Salomir arbitrajul spaniolului Cezar Muniz Fernandez. a fost identic si la fel, singura mirare pe care o avem este ca nu am avut doi oameni eliminati din teren. Ploaie de cartoane galbene in prima repriza pentru faulturi imaginare, nici un avertisment pentru intrarile dure ale gazdelor, Simao eliminat pentru, iarasi, un fault imaginar, hent in careul Urzicenilor, 11m clar la Simao chiar sub nasul nesimtitilor de arbitri straini, 3 minute de prelungire numai dupa tragerile de timp practicate cu nesimtire de gazde si Dinamo pierde un meci decisiv, fiind acum in pericol, din cauza unor blaturi anuntate, sa piarda un campionat pe care de drept ar fi trebuit sa il castigam linistit.

Nu stim ce va urma de acum incolo insa ce am vazut in seara aceasta depaseste orice imaginatie. Coalitia anti-Dinamo se pare ca da rezultate, acest meci fiind pe tipicul hotiilor la care eram supusi la meciurile cu zdiaoa. Nu am crezut ca acest lucru este posibil insa MM Stoica, un rutinat probabil in a aranja smenuri cu arbitri, romani si straini, a comis-o. De acum depindem de altii. Iar acei altii sunt niste jeguri fara onoare, Timisoara si spurkkatii. Si retineti, toate acestea sub privirile blande ale oficialilor FRF si LPF, unii arestati, altii inculpati, iar altii cercetati atent !!!

NU E PRIMA OARA !
Urziceniul nu este la prima furaciune in fata noastra. La meciul din tur Dinamo a mai avut un gol anulat degeaba ! Apoi in anii trecuti Urziceni a egalat pe Dinamo in urma unui penalty inventat de arbitru, fapt recunoscut si de antrenorul lor. Meciurile de la Urziceni au fost mereu cu cantec, cu avantaje subtile pentru gazde, offside-uri nesanctionate si faulturi trecute cu vederea la gazde.

PUNCTELE IROSITE IES PE NAS
Otopeni 2 puncte, Iasi 3 puncte, Medias 2 puncte, zdiaoa 2 puncte adunate fac 9 puncte cu care astazi eram campioni in vacanta si nu am fi stat cu emotii. Din pacate trecutul nu mai poate fi reparat si vom fi nevoiti sa platim consecintele. Inca o data, de parca nu ne-am fi saturat de platit d’astea pana acum !

Dinamo – FC Timisoara 3-1

In Campionat, Dinamo, Meciuri, Statistica on Mai 30, 2009 at 10:45

Foarte aproape…!

Joc de posesie excelent, capacitati de energie uimitoare si faze decisive de calitate formidabila. Plus o determinare razboinica la care unii din afara podiumului pot doar sa viseze. Tot ce a fost necesar in aceasta seara pentru ca Dinamo sa rezolve o partida de o importanta uriasa in lupta pentru titlu.

O atitudine modesta in declaratii, admirabila in teren. Desi dinamovistii au fost provocati de Balint, care a facut niste declaratii ironice la adresa noastra si nu a stiut, asadar, sa se orienteze in acest sens. Nu ca ar fi nimerit vreodata cum sa se orienteze.

In aceasta seara, Dinamo a dat o lectie. A aratat ca o serie de 17 etape deosebit de importante nu se gestioneaza cu o echipa ce se retrage dupa ce deschide scorul, (datorita faptului ca nu face fata fizic), o echipa condusa de un antrenor abia adus, fara mari performante. Chit ca se bazeaza pe „increderea” lui Jabba, oricat ar insemna.

In aceasta seara am aratat ca o echipa a unui club de rangul lui Dinamo nu poate fi invinsa din spatele unei palisade. Cand esti asaltat de Marius Niculae, Ionel Danciulescu sau Ousmane N’Doye nu te baricadezi. Iesi si infrunti primejdia. Altminteri… patesti ca AEK (sau cum ii mai cheama pe astia).

Multi spun ca putem zice „hop” dupa mult-asteptata victorie de la Urziceni, insa fie-mi ingaduit sa spun ca Brasovul reprezinta o piedica insemnata. Acest lucru nu inseamna, totusi, foarte mult. Nu daca vom lupta cu aceeasi determinare ca in seara asta. Pentru ca atitudinea a facut diferenta, si nu executiile extraordinare ale lui N’Doye, un jucator emblematic pentru traditia lui Dinamo, prin forta si prin organizarea sa.

Ne ramane, deci, sa sprijinim echipa pana la capat si sa speram ca vom vedea aceeasi tenacitate in ultimele trei meciuri. Si, de ce nu, in Liga Campionilor…

Insa stim cat de mare este dorinta canina pentru atingerea grupelor LC si este greu sa te indoiesti ca partida cu Urziceni va fi abordata cu ambitie. Gloria este foarte aproape. Este necesara mare parte din capacitatea noastra de concentrare pentru a o ajunge. Dar vom face asta, pentru ca trebuie. Pur si simplu.

Asadar, cu cantec, inainte, mars. Spre Liga!

Steaua – DINAMO

In Campionat, Meciuri, Opinii, suporteri on Mai 8, 2009 at 16:03

PE EI!

Derby, fratilor! Am trecut prin toate, am rapus multi, am fost raniti de altii, dar acum am ajuns pe buza prapastiei, iar pe partea cealalta, plini de disperare si horcaind ca niste miei injunghiati de Pasti, sunt eternii spurkkati. „Unu contra unu” si doar „unul” va supravietui. Trebuie sărit asupra lor exact atunci când ei sar asupra noastră şi, calcând pe ei, să-i împingem în prăpastie, pentru a putea trece NOI de partea cealaltă!

Mentalităţi, trăiri, ambiţii, orgolii, TOTUL ne separă.  La poluri opuse, singurul adevăr cu care şi noi şi ei suntem de acord este DERBYUL. Avem un fotbal prea modest pentru a putea considera şi alte meciuri la acelaşi calibru. steaua – Dinamo… E vorba de ură, de dispreţ, de trăire la intensitate maximă, dăruire totală şi… izbândă! Da, e un fel de război. Paşnic totuşi, spre disperarea presei înapoiate…

Înaintea derbyului, mobilizarea vine de la sine şi nu se bazează pe palmares, pe tradiţie, pe statistici sau pe calcule. E pur şi simplu vorba de faptul că se înnegreşte cerul deasupra ta când vezi emblema rivalilor! Vrei s-o sfâşii, vrei să-i „dărâmi”, să-i îngenunchezi, să-i vezi târându-se! Fiecare derby terminat la egalitate este unul irosit. Statistica nu ar trebui să contorizeze meciurile încheiate nedecis. Fiecare astfel de meci  trebuie rejucat, pentru că în acele 90 de minute, disputa nu este pe puncte, ci pe TOTUL sau nimic!

E DERBY. N-are nici o legătura cu ce a fost sau cu ce va fi. PENTRU ASTA TRĂIM, pentru asta suntem „CÂINI”. Istoria e în mesajele afişate în tribune şi prin hârtiile comentatorilor, în teren exista doar ACUM şi AICI, pentru că fiecare derby e unic – atât pe teren cât şi în tribune.

Atitudinea este esenţială. Pentru a câştiga, trebuie să fim bine înfipţi în pământ. Nu infatuaţi, nu superiori, ci MAI BUNI, mai realişti. Să le exploatăm punctele slabe, să ne valorificăm punctele forte. Trebuie să fim lucizi, calmi, dar agresivi, decişi. Să nu ezităm, să nu calculăm prea mult, să jucam simplu, cu soluţii în primul rând eficiente. Mergem în bârlogul lor, deci să îi citim, să îi evaluăm întâi. Să le tatonam potenţialul. Să măsuram de mai multe ori şi să tăiem exact atunci când trebuie!

Ei sunt cei răniţi. Ei vor intra în teren din eterna postură de frustraţi, pe ei îi doare palmaresul meciurilor directe, palmaresul ultimilor ani, titlul pierdut anul trecut în „Groapă”. Joacă acasă, vor încerca să zboare deasupra cuibului de „câini”. Să-i prindem de blană şi sa-i izbim de pământ! Să-i tundem şi să le dam drumul, să ne jucăm cu ei, mă înţelegi, pac-pac!

Au un mare dezavantaj: fiul de bo antrenorul. Se vor comporta în teren la fel ca el: inconştient. Sunt precari psihic, au nevoie de lideri în teren. Noi să fim 11 şi atât. Ei vor intra încurajându-se, îmbărbătându-se. Se vor mobiliza cu strigăte de luptă. Noi să ne înţelegem din priviri si să-i înfruntăm. Să-i privim drept în ochi, să vadă că suntem acolo, inabordabili!… Să refuzăm „războiul de gherilă” în care vor încerca să ne angajeze. Să nu stăm la „discuţii”. Să fim punctuali. Să înscriem aşa cum numai noi ştim s-o facem.

N-avem nevoie de argumente. Vom intra în luptă pentru a câştiga, acesta este scopul iniţial. Victoria noastră va fi începutul drumului, nicidecum finalitatea. Vorbim despre istoria titlului 19 şi toamna istorică ce va urma. Vorbim despre Dinamo, despre ziua de azi. ACUM, AICI. PESTE EI!

Pentru că noi nu visăm. Noi TRĂIM!

PCH – Petrecere 10 mai

In Campionat, suporteri on Mai 8, 2009 at 15:56
https://i0.wp.com/dinamomania.net/files/articole/afis_mic.jpg

Foc in Ghencea!!!

Duminica se vor implini 12 ani de la evenimentul care a facut ca ULTRASII dinamovisti sa fie cei mai respectati din tara: arderea peluzei din ghencea – 10 mai 1997. Cu aceasta ocazie PCH organizeaza traditionala petrecere de 10 mai – duminica 10 mai, la Studio Martin (b-dul Iancu de Hunedoara nr.61, vis a vis de restaurantul Perla) la ora 21 – o locatie legendara in lumea muzicii bucurestene, pentru un eveniment legendar. Atmosfera va fi intretinuta de dj-Pagal. Intrarea este libera pentru toti suporterii dinamovisti.

Otelul – Dinamo 0-1

In Campionat, Meciuri, Opinii, Statistica on Mai 8, 2009 at 15:52

Otelul – Dinamo 0:1 / Danciu muta si castiga

Nu mai este nevoie sa spunem cat de necesara era victoria noastra la Galati si prin voia lui Danciu am obtinut-o ! Inca o data golgheterul nostru, de fapt unul dintre ei ca avem mai multi, si-a facut datoria reusind sa inscrie decisiv si sa aduca o victorie, in fata unui stadion ostil, unui teren ostil, unei echipe ostile noua si fotbalului in general !
Multi ani Galatiul a fost un loc unde ne impiedicam insa acum nu a fost cazul. Dinamo ramane pe primul loc si continua lupta cu rivalele, cele turbate si spurkkate, pe care le banuim de alianta impotriva noastra, acuzatie pe care o vom verifica in curand vazand in ce fel se vor desfasura meciurile urmatoare !

CRONICA MECIULUI
Dinamo a reusit la Galati sa alinieze un 11 format din jucatori din primul lot, o performanta in conditiile actuale ! Iata cum a aratat formatia de debut: Matache – Scarlatache, Goian, Moti, Simao – Ze Kalanga, NDoye, Cristea- Danciulescu, Miranda, Niculescu. Rednic l-a tinut pe tusa pe Torje, cu 3 cartoane galbene la activ si destul de obosit dupa meciul cu Cluj, pe buna dreptate caci arbitrul Berbecaru avea mereu degetul pe cartonasul galben pentru a il scoate la iveala imediat, ca doar patronii lui ghencisti l-au rugat sa ii scape de cat mai multi jucatori de la noi in vederea meciului de vineri. A fost cazul lui Goian insa, sanctionat gratuit in minutul 64.

Meciul in teren a fost deschis, contrar asteptarilor noastre, un lucru care ne-a convenit. Dinamo cu un 4-3-3 pe teren era pregatita sa desfaca o eventuala autobaza insa n-a fost cazul. Otelul ne-a dat emotii pana la gol avand chiar ocazii bune, rezolvate insa de ai nostri. Odata chiar Cristea a respins o minge de pe linia portii, oprind calm o lovitura de cap a lui S. Ilie. Otelul se misca bine pe contra-atac insa golul a venit la poarta cealalta cand Danciu, lansat in careu suteaza, mingea loveste transversala si intra in poarta. Cu prima lui Jiji tot mai departe moralul gazdelor s-a diminuat considerabil, o boala mai veche pe care acestia o au in fata unor echipe mai mari. Repriza 1a se incheie nu inainte ca arbitrul sa aibe grija ca Simao sa nu joace in ghena vinerea viitoare.

Repriza a doua s-a desfasurat sub semnul prudentei pentru ai nostri. Cu avantajul in buzunar Dinamo astepta o greseala a gazdelor in cazul in care acestia se aruncau disperati in atac. Ocazii am avut, prin Miranda, Niculescu insa ori portarul Jelev ori imprecizia executiilor nu au lasat urme pe tabela. Meciul s-a incheiat in „aclamatiile” unui stadion umplut parca de spurkkati, carora ai nostri le-au raspuns cu spatele intors.

OBIECTIV INDEPLINIT, PATRU GALBENE INCASATE
Dinamo avea nevoie de 3 puncte si le-a luat. Al doilea mini obiectiv, acela de a evita suspendarile si accidentarile a fost doar partial indeplinit, daca am scapat nevatamati la capitolul medical, Berbecaru si-a facut datoria impartind galbene cu generozitate jucatorilor nostri. Ca o consecinta Goian si Simao nu vor putea fi folositi in ghena, fapt relatat cu satisfactie de ziarele romanesti de sport. Oricum cu Tamas si Moti acolo nu avem de ce sa ne temem, problematic este doar postul de fundas stanga acolo unde chiar nu avem inlocuitori clar ci doar de circumstanta.

GALERIA ALATURI DE ECHIPA
Simtind importanta momentului dinamovistii au venit in numar mare la Galati pentru a incuraja echipa. Cu suport in tribune ai nostri au raspuns in teren cum trebuie, multumind apoi celor prezenti pentru ca au fost alaturi. Regretabil insa este faptul ca un autocar cu dinamovisti in drum spre Galati a fost oprit la Urziceni, fara motiv aparent.

Dinamo – CFR 1-0

In Campionat, Meciuri, Opinii, Statistica on Mai 8, 2009 at 15:49

Emilian Dolha, un portar, putin ne pasa ca a fost la Rapid, un „repatriat”, inca unul venit in curtea lui Dinamo ! Nimeni aproape nu a bagat de seama transferul, oricum nu ne prea preocupa problema, avandu-l pe Lobby in poarta. Iata insa ca Numarul 1 se accidenteaza si apare Ema, timid, sfios aproape, pus sa poarte niste manusi „celebre” de pe o pozitie de pe care ai mai multe de pierdut decat de castigat. Ema insa a bulversat „cotele” demonstrand ca este un portar de clasa, fara el astazi ne luam adio poate de la un campionat pe care-l conducem de multa vreme si acum ne asteptam sa-l cucerim din nou. Bine ai venit Ema si speram ca ramai la noi si aperi asa cum ai facut-o in seara asta, magnific si sublim.

Dinamo, gratie efortului colectiv si sclipirii lui Dolha, a pasit cu dreptul in seria de foc de meciuri care ne asteapta in etapele urmatoare invingand o echipa clujeana venita sa isi joace ultima sansa la pastrarea titlului. Desigur, ne faceam oareshce „calcule” inainte de meci, amintindu-ne ca anul trecut am ajutat CFR si acum poate ca ar fi momentul cand sa ne ajute si ei. As, inca din primul minut echipele s-au aruncat una la gatul celeilalte, incercand lovitura decisiva. Cei care au punctat insa au fost ai nostri, prin Danciulescu, un gol mic, mare, cum vreti dvs sa-i spunem, suficient insa pentru a pune 3 puncte la colectie si a ne gandi la meciul urmator.

CRONICA MECIULUI
Dinamo, lovita din toate partile de accidentari si suspendari, a reusit sa alinieze urmatorul 11: Dolha – Blay, Tamas, Moti, Simao – Torje, N’Doye, Bostina, Cristea – Danciulescu, Niculae. Ai nostri incep ca de obicei domol lasand initiativa oaspetilor care insa nu stiu ce sa faca cu ea. Culio este foarte lent iar cei doi atacanti sunt lasati singuri in careul nostru acolo unde Moti si Tamas ii neutralizeaza bine. Slabiciunile in defensiva clujeana se vad clar cand la o minge semi-luftata in careu Danciulescu trimite spre poarta goala insa Muresan reuseste sa degajeze aproape de pe linia portii. Minutul 13 insa aduce prima mare eroare de arbitraj la o faza la care Bostina a fost efectiv cosit in careu iar arbitrul central nu acorda nimic. Dinamo nu acuza socul si pune treptat stapanire pe joc, N’Doye si Cristea incearca poarta lui Nuno Claro cu suturi, insa imprecise. De partea cealalta Kone scapa singur in careu, lateral, suteaza dar Dolha respinge extraordinar de la coltul lung, anuntand seara fantastica pe care avea sa o faca. Ai nostri pun stapanire pe mijloc si preseaza poarta oaspete, cu Cristea in verva, dribland si centrand in careu, fara efect insa. Min 31 aduce lui Dinamo un gol, anulat insa pe buna dreptate pentru o pozitie de offside la Danciulescu. Opt minute mai tarziu insa arbitrul acorda un penalty pentru Dinamo la o faza in care mingea sutata de Danciulescu a lovit mana unui fundas clujean. Niculae rateaza insa, mingea lovind bara apoi sutul unui atacant de-al nostru trecand peste poarta. Reluarea penalty-ului arata insa caracterul involuntar al hentului, arbitrul trecandu-si in cont inca o greseala grava. Inevitabilul insa se produce in minutul 44 cand Niculae castiga un duel cu fundasul central clujean, paseaza lui Danciu care inscrie cu un sut pe sub portar. Dinamo intra la pauza cu avantaj dupa un joc dominat in reprize scurte de ambele echipe.

Reluarea insa ne aduce alt fotbal, acela pragmatic, cu ai nostri aparand rezultatul iar oaspetii alergand disperati dupa egalare. Desigur Rednic miza pe contra-atac pentru marirea avantajului, dar imprecizia paselor nu da lui Dinamo ocazia desprinderii. Atacurile oaspetilor insa sunt periculoase si presiunea permanenta. Dinamo rezista desi, unul cate unul, jucatorii nostri cad accidentati, apoi ridicandu-se pentru a continua. Dolha se evidentiaza cel putin de 3 ori respingand centrari periculoase, lovituri cu capul sau suturi la poarta. Se intra in prelungiri si la o faza la care Veljovic a preluat cu mana in careu la noi si a tras la poarta din 8 metri, fiind blocat de Tamas, se isca o busculada din care Tamas si Kone au parasit terenul eliminati. Ultimul minut a insemnat o noua faza la care Dolha s-a evidentiat, respingand un sut naprasnic, cu pamantul, pentru ca apoi sa respinga, din nou, din fata unui clujean. Meciul se incheie, punand capat emotiilor noastre, care au fost substantiale, mult mai multe decat ne-am fi inchipuit la inceput.

ARBITRI SLABI
Probabil ca o reactie la scandalurile si arestarile de arbitri din ultima vreme s-a apelat la un trio din Israel pentru a arbitra acest meci. Prestatia acestora din pacate a fost sub standard ei gresind de nenumarate ori. Daca penalty-ul la Bostina a fost clar si neacordat, cel acordat a fost in urma unui hent involuntar. Dam credit insa centralului pentru faptul ca nu s-a lasat pacalit in final de repriza la un plonjon destul de reusit al lui Ruiz, faza pe care fraierii de la gaşca slugilor proaste au taxat-o ca fiind „penalty clar dom’le”. In
repriza a doua Kone a facut o simulare de circ (cel putin) la noi in careu, in mod normal sanctionabila cu un cartonas galben, prilej insa ratat de  central de a-si mai curati blazonul. Hentul din ultimul minut putea sa ne coste amarnic, el iarasi nu a fost observat acest lucru ducand la agitarea spiritelor si eliminarea lui Kone si Tamas. Una peste alta am scapat, nu cred ca oaspetii pot invoca arbitrajul pentru infrangerea de azi. Pot insa idiotii isterici din presa romana sa extraga suficiente greseli in defavoarea lor prezentandu-le ca fiind avantaj clar oferit alor nostri si, probabil, chiar o vor face. Mai ales ca spurkkatii lor se apropie de varf si eventual pot spera la ceva.

DETERMINARE SI LUPTA
Cred ca in conditii normale Dinamo ar fi batut mai clar CFR-ul. Oboseala meciurilor din 3 in 3 zile isi spune cuvantul atat la noi cat si la adversarii nostri. Apoi accidentarile, de care nu mai scapam odata, ciuntesc din valoarea echipei, Rednic fiind obligat mereu sa se scarpine amarnic in cap cand vine momentul alcatuirii lotului pentru meci si a primului 11. Bilantul acestui meci este: Tamas suspendat cel putin o etapa, speram ca doar atat, pentru a prinde meciul cu oile. Moti a parasit terenul la pauza insa din declaratiile lui lovitura primita nu este grava, el putand evolua in meciurile urmatoare. Dolha insa este sub semnul intrebarii, el chinuindu-se tot meciul si rezistand eroic pana la sfarsit. ZIlele urmatoare ne vom lamuri daca el poate contiuna sau ne vom baza de acum pe Matache si portarul de rezerva de la Dinamo 2. Oricum baietii nostri au dat dovada de determinare si au luptat pentru victorie din rasputeri ceea ce este laudabil, facandu-ne sa uitam indolenta din meciul de cupa. Urmeaza doua deplasari, una mai grea ca cealalta, la Otelul si la spurkkati, daca vom trece si de acestea doua, lucrurile vor arata mult mai bine pentru noi pe ultima suta de metri din campionat.

Dinamo – FC Timisoara 1-4

In Cupa Romaniei, Meciuri, Opinii on Mai 8, 2009 at 15:46

Sa revenim cu picioarele pe pamant!

Cupa nu e de noi. La aceasta concluzie dureroasa am ajuns in aceasta seara. Din pacate tocmai timisoara a fost cea care ne-a adus cu picioarele pe pamant. Victoriile din ultima vreme ne-au facut sa credem ca putem trece si acest hop, dar nu a fost sa fie. Cu siguranta aceasta eliminare din cupa va tensiona situatia la echipa. Cu siguranta s-a simtit lipsa suporterilor in aceasta seara. Daca ar fi fost pe stadion altfel ar fi fost situatia, si poate am fi reusit sa ii ambitionam pe baieti. Dupa cum a aratat echipa in teren, exact acest lucru le-a lipsit. Nu am mai vazut determinarea din meciul cu Rapid. Acum nu mai ramane de vazut ce ne va aduce ziua de maine….